Jurnaliștii Victor Ciutacu și Andreea Crețulescu au fost obligați să plătească daune morale importante, iar instanța care a dat verdictul a publicat argumentele.

Jurnaliștii Victor Ciutacu și Andreea Crețulescu au fost obligați de Tribunalul București să plătească suma de 10.000 de euro către polițistul pensionar Adrian Zaharia (foto 2), fost agent în Penitenciarul Rahova și fost director al Cancelariei Prefecturii Olt. De asemenea, trebuie să plătească, după cum a hotărât instanța, și societatea care administrează postul România TV (SC Ridzone Computers SRL).

Victor Ciutacu și Andreea Crețulescu, obligați la plata a 10.000 de euro

Zaharia ceruse despăgubiri morale de 150.000 de euro, acuzând că Victor Ciutacu și Andreea Crețulescu i-ar fi afectat reputația, prezentându-l în trei emisiuni din septembrie-octombrie 2019 că și cum ar fi făcut parte dintr-o rețea de proxeneți din municipiul Caracal, rețea care la rândul ei ar fi avut legătură cu Gheorghe Dincă – cel acuzat de răpirea și uciderea Alexandrei Macesanu și Luizei Melencu.

Conform judecătoarei Denisa-Florina Lazăr-Bernea, daunele morale de 10.000 de euro trebuie plătite în solidar nu doar de Ciutacu, Crețulescu și Ridzone Computers, ci și de către omul de afaceri Remus Rădoi din Caracal, poreclit „Codiță”, intrat în atenția presei centrale în 2019, odată cu izbucnirea scandalului legat de Gheorghe Dincă și răpirea fetelor. „Codiță” a fost și el vizat de acțiunea civilă a lui Adrian Zaharia pentru simplul motiv că – afirmă polițistul pensionar – susținuse punctele de vedere ale jurnaliștilor, conform jurnaliștilor de la luju.ro.

Sursa citată publică pasaje din motivarea instanței care a dat acest verdict

„Instanta arată că din perspectiva răspunderii civile delictuale de care sunt acuzați parații Andreea Crețulescu și Victor Ciutacu, astfel cum această este reglementată prin art. 1357 C. civ., trebuie identificate existența unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a unei legături de cauzalitate între acestea, precum și vinovăția (intenție sau culpă) a autorului faptei ilicite.

A. Din perspectiva existenței unei fapte ilicite, instanța se va raporta atât la precizările teoretice anterioare, în scopul realizării unei juste analize a echilibrului care trebuie asigurat între dreptul la libertatea de exprimare a pârâților și dreptul la respectarea vieții private, în special a reputației reclamantului, cât și la unele dintre criteriile specifice, relevante speței, dezvoltate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Axel Springer AG împotriva Germaniei (...):

a). Cu privire la obiectul emisiunilor 'Punctul culminant' din dată de 25.09.2019 (moderată de pârâtul Victor Ciutacu) și, respectiv 'RO la raport' din datele de 25.09.2019, 01.10.2019 și 03 .10.2019 (moderată de pârâtă Andreea Crețulescu), instanța reține că acestea aveau că tema dezbateri dezbaterea cazului Caracal cu privire la faptele penale de care este acuzat inculpatul Gheorghe Dincă, așa încât limitele discursului jurnalistic trebuie să beneficieze de o marja de apreciere largă, având în vedere contribuția subiectelor la o chestiune de interes general.

Alte precizări din cazul motivării

b). Referitor la criteriul notorietății persoanei vizate, instanța notează că reclamantul nu este o persoană cunoscută publicului larg.

Totuși, reclamantul a acționat până în anul 2016, când s-a pensionat într-un context public, în calitate de comisar șef de penitenciare – ofițer principal – consilier juridic .

În acest sens, instanța apreciază că având în vedere importantă funcției deținute până în anul 2016, reclamantul nu poate pretinde o protecție deosebită a dreptului sau la viață privată cu privire la fapte imputate pe perioada cât a deținut o funcție publică, limitele în care este permisă libertatea de exprimare a jurnaliștilor fiind mai largă.

Cu acest prilej, instanța precizează că și funcționarii care acționează în exercitarea atribuțiilor lor se expun cu bună-știință unui control atent al faptelor și gesturilor lor, exact că în cazul oamenilor politici, atunci când critică privește comportamentul lor.

Instanța recunoaște, pe de altă parte, faptul că funcționarii trebuie să beneficieze, pentru a-și îndeplini atribuțiile, de încrederea publicului, fără a fi perturbați excesiv, astfel că se poate dovedi necesar să fie protejați împotriva atacurilor verbale ofensatoare, cât timp sunt în exercițiu (...).

În speță însă, instanța reține, în ceea ce privește criticile aduse reclamantului, că acestea s-au produs la aproximativ 5 ani de la momentul dispunerii clasarii cu privire la fapta prevăzută de art. 216 C.pen. cu privire la care a fost audiat la DIICOT-Biroul Teritorial Olt în 2014 și la mai bine de 3 ani de la momentul eliberării reclamantului prin pensionare din funcția publică, activitatea și funcția să constituind subiectul de presă dezbătut în cadrul emisiunilor care fac obiectul cauzei.

Ce a mai afirmat instanța

De asemenea, instanța precizează că o emisiune care relatează fapte susceptibile să contribuie la o dezbatere de interes public într-o societate democratică, care privește persoane care exercită / exercitau funcții oficiale în stat, trebuie privită diferit față de situația unui reportaj care s-ar referi la detalii din viață privată a unei persoane publice, dar care nu îndeplinește astfel de funcții (...).

c). În ceea ce privește, pe de o parte, conținutul, formă și consecințele difuzării emisiunii și, pe de altă parte, modalitatea de obținere a informațiilor, instanța arată că aceste criterii, împreună cu veridicitatea informațiilor, joacă un rol important, având în vedere influență exercitată de mass media în societatea contemporană. Garanția oferită jurnaliștilor de art. 10 CEDO în ceea ce privește diseminarea informațiilor de interes general, este însă subordonată condiției că aceștia să acționeze cu bună-credință, pe baza unor fapte exacte și să furnizeze informații credibile și precise, respectând deonotologia jurnalistică (...).