Asta deși nu numai liliecii sunt „capabili” să ne îmbolnăvească, „Sunt multe boli care „sar” de la animale la oameni. Oamenii de știință numesc acest fenomen  „revărsare zoonotică”. Multe alte animale sunt cunoscute ca depozite pentru boli umane. Rozătoarele poartă ciuma, porcii transmit gripa și păsările transportă virusul West Nile”, scrie omul de știință Livia O. Loureiro pe site-ul nationalinterest.org.

Totuși, liliecii poartă virusurile cele mai periculoase pentru om. Mai întâi, pentru că liliecii sunt mamifere, iar această relație cu oamenii le face gazde mai probabile ale zoonozelor decât păsările și reptilele, de exemplu. „Unele specii de lilieci preferă să trăiască în colonii, aproape unul de altuj, creând un cadru perfect pentru ca agenții patogeni să se răspândească atât între ei, cât și în rândul altor specii cu care împart același spațiu.

Liliecii sunt, de asemenea, singurele mamifere capabile de zbor real, ceea ce ușurează răspândirea bolilor prin guano (fecale de liliac). Dar ceea ce este deosebit de interesant este toleranța lor la virusuri, care o depășește pe cea a altor mamifere. Când liliecii zboară, ei eliberează o cantitate mare de energie, ceea ce le crește temperatura corpului până la 38 – 41 C.

Drept urmare, agenții patogeni care au evoluat la lilieci sunt capabili să reziste la temperaturi ridicate. Asta e o problemă reală pentru oameni, deoarece sistemul nostru imunitar utilizează febra ca o modalitate de a dezactiva agenții patogeni”,  susține Livia O. Loureiro. În tot răul e, însă, și un bine. Liliecii ar putea să nu ajute să găsim leacul pentru COVID-19 și alte virusuri. Potrivit lui Loureiro, „Liliecii nu se îmbolnăvesc de numeroasele virusuri care ar putea ucide oameni, iar cercetarea cu privire la modul în care sistenul imunitar îi apără ar putea să ne ajute să combatem boala și viitoarele focare”.

Nu e, însă, nici până acum o certitudine că noul coronavirus provine de la lilieci, E adevărat, genomul SARS-Cov-2 găsit la om este în proporție de 96% identic cu cel găsit la lilieci. Asta nu înseamnă, însă, că oamenii au luat boala direct de la liliexi. „Revărsarea zoonotică e un sistem mult mai complex, în care s-ar putea să fi intervenit și un alt animal, pe post de gazdă intermediară.

Și ar mai fi un motiv pentru care n-ar trebui să învinovățim liliecii pentru pandemie, spune Livia O. Loureiro. „Distrugem habitatele naturale cu o viteză frenetică; ucidem specii amenințate schimbând complet lanțurile trofice; poluăm aerul, apa și solul. Este de așteptat, în aceste condiții, ca noi agenți patogeni, care au fost până acum blocați în natură, să intre în contact cu oamenii și să se răspândească rapid pe măsură ce oamenii se deplasează în întreaga lume”.