De ce n-a intrat PMP în Parlament? Cine a fost împotriva lor

De ce n-a intrat PMP în Parlament? Cine a fost împotriva lor

Partidul Mişcarea Populară nu a reuşit să treacă pragul de 5% şi să intre în Parlament după ultimele alegeri parlamentare, iar în opinia reprezentanţilor PMP, una dintre cauzele acestui insucces dur pentru formaţiunea creată de Traian Băsescu ar avea legătură cu o presupusă coaliţie a marilor partide.

Astfel, într-o postare pe Facebook, mai-marii PMP au precizat că nu au nici un dubiu când afirmă că „existau şanse” ca rezultatul final al alegerilor parlamentare „să fie diferit”, dar nu s-a ajuns aici pentru că partidele politice s-ar fi opus solicitărilor de renumărare a voturilor. În continuare, redăm mesajul responsabililor care se ocupă de comunicarea formaţiunii al cărei preşedinte de onoare este Băsescu.

„Ieri a avut loc şedinţa BEC în care au fost discutate şi solicitările de renumărare făcute de PMP. Pentru o informare corectă, solicitările noastre au fost respinse. Le mulţumim magistraţilor din BEC care au susţinut demersurile noastre, în schimb partidele politice s-au opus.

Este lesne de înţeles de ce partidele, fie ele de dreapta sau de stânga, au votat împotriva solicitărilor PMP. Avem convingerea că, dacă erau aprobate solicitările noastre, existau şanse ca rezultatul final să fie diferit”, au transmis colegii lui Băsescu vineri, pe Facebook.

Ne puteți urmări și pe Google News

Tomac a renunţat la preşedinţia PMP

În contextul eşecului de la alegerile parlamentare şi al ratării intrării în Parlament, Eugen Tomac şi-a anunţat miercuri demisia funcţia de preşedinte al PMP, dând astfel un exemplu despre ce înseamnă cu adevărat asumarea în politică. Mai departe, acesta a subliniat că de conducerea interimară a partidului se va ocupa preşedintele executiv al PMP, Marius Paşcan, un om pe care Băsescu îl cunoaşte foarte bine.

„Am avut în această dimineaţă o şedinţă, cu toţii ne doream mai mult, cu toţii aşteptam un rezultat mult mai bun. Am luat decizia de a-i informa pe colegii mei că îmi asum acest rezultat care ne nemulţumeşte, vă nemulţumeşte, dar în politică trebuie să priveşti viaţa aşa cum este şi să îţi asumi şi lucrurile care îţi plac şi cele care îţi plac mai puţin. Prin urmare, pentru că îmi asum acest rezultat, mi-am depus demisia din funcţia de preşedinte al PMP, colegul meu, preşedintele executiv Marius Paşcan să preia funcţia de preşedinte interimar al PMP”, a spus Tomac.

În continuare, PMP are în agendă consultările pentru organizarea unui Congres. „Avem un scor de 4,94% şi, pentru că PMP a avut observatori în toate secţiile de vot din ţară, acolo unde avem zero voturi sau există situaţii în care avem membri care spun că au votat şi nu se regăsesc în rezultatul respectivelor secţii de vot, colegii mei au făcut contestaţii.

Sunt peste 1.090 de contestaţii pe care PMP le-a formulat în aceste zile către Birourile electorale judeţene, către Biroul Electoral Central. Nu punem sub semnul întrebării aceste alegeri”, a mai completat fostul lider al formaţiunii.

Concluziile BEC au lovit în plin PMP

Joi seara, oficialii Biroului Electoral Central (BEC) au transmis că au adoptat 45 de decizii de respingere a cererilor de renumărare a voturilor şi de anulare a alegerilor formulate de PMP, dar şi de alte formaţiuni, precum şi de persoane fizice.

Au fost respinse şi cererile PMP de anulare a alegerilor în unele secţii de votare din judeţele Buzău, Ialomiţa, Iaşi, Teleorman, Sibiu, Vaslui, Galaţi, Constanţa, Neamţ, Dolj, Gorj, Botoşani, Bihor, Dâmboviţa, Călăraşi, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Maramureş, Covasna, Giurgiu, Vrancea.

foto: în mai 2014, la un an de la înfiinţarea PMP, Eugen Tomac – preşedintele formaţiunii la acea vreme – îi acorda un interviu lui Vlad Teodorescu, fost jurnalist al cotidianului Evenimentul zilei