Procrastinarea este adesea în detrimentul capacității oamenilor de a-și urmări cu succes obiectivele, ceea ce este evident că amânarea este asociată cu primirea de note mai proaste la școală, cu câștigarea unui salariu mai mic la locul de muncă, etc. Mai mult, amânarea este, de asemenea, asociată cu o gamă largă de probleme secundare, cum ar fi stresul crescut și stima de sine scăzută.

De ce procrastinăm

Oamenii tind să creadă că amânarea este pur și simplu o problemă de putere a voinței, dar, în realitate, situația este mult mai complexă. Există diverși factori demotivatori pe care îi putem experimenta, care au un efect de sabotare.

De exemplu, anxietatea și frica de eșec ne pot determina să amânăm ce avem de făcut în mod inutil, atunci când ne simțim copleșiți dificultatea task-urilor sau de volumul acestora.

Mai mult, există câțiva factori de sabotare care interferează cu autocontrolul și motivația noastră, într-un mod care ne face, de asemenea, mai susceptibili la procrastinare. De exemplu, epuizarea psihică, care apare ca urmare a faptului că trebuie să muncim din greu toată ziua, ne poate face mai dificil să exercităm autocontrol dacă este deja
târziu, noaptea.

În mod similar, un decalaj mare între momentul în care finalizăm o sarcină și momentul în care vom primi recompensa pentru finalizarea acesteia ne pot determina să reducem valoarea acestei recompense.

Motivele care stau în spatele procrastinării

Dacă vă întrebați de ce aveți tendința să amânați diversele sarcini pe care le aveți, consultați această listă și încercați să aflați care dintre aceste cauze de amânare vă sunt aplicabile.

Obiective abstracte

Oamenii sunt mai susceptibili să amâne atunci când obiectivele pe care le au sunt vagi sau abstracte, în comparație cu atunci când obiectivele lor sunt concrete și clar definite. Atunci când ne raportăm la un task cu relativitate,
sau atunci când nu știm ce vrem de fapt ajungem inevitabil să procrastinăm.

Punem accent pe opțiunile viitoare

Evităm uneori să luăm măsuri în prezent, deoarece intenționăm sau sperăm ca în viitor să beneficiăm de ceva mai atractiv sau mai pe placul nostru și atunci nu găsim eficient să facem. Această mentalitate poate duce la o întârziere
pe termen lung a obiectivelor și a sarcinilor pe care le avem.

Optimism despre viitor

Se întâmplă uneori să procrastinăm anumite sarcini, deoarece suntem optimiști cu privire la capacitățile noastre de a
finaliza aceste sarcini în viitor. Acest optimism se poate referi la două lucruri principale, și anume la timpul care va fi disponibil pentru finalizarea sarcinii sau în capacitatea inerentă a persoanei de a finaliza sarcina.

Recompense care nu sunt oferite la timp

Tindem să ne detașăm de diverse sarcini care sunt asociate cu recompense pe care le vor primi după un timp de la finalizarea sarcinii, deoarece creierul uman minimalizează valoarea recompenselor dacă acestea nu sunt imediate.

Anxietatea

Când se strâng prea multe lucruri de făcut sau atunci când ceea ce avem de făcut ne depășește capacitatea din momentul respectiv, avem șanse mari să procrastinăm fiind întrun episod de anxietate.

Aversiune pentru sarcini

Dacă suntem obosiți și iritați este posibil să procrastinăm având ca motivație aversiunea pentru sarcini. Fiecare din
noi experimentează cel puțin o dată în viața “rezistență” față de cerințele șefilor, ale colegilor și chiar ale familiei.

Perfecționismul

Se întâmplă să procrastinăm atunci când, deși avem voință să ne ducem la împlinire sarcinile pur și simplu știm sau simțim că nu dăm tot ce e mai bun din noi, sau că lucurile nu ies atât de bine cum ne dorim.

Teama de evaluare sau feedback negativ

Avem tendința să procrastinăm atunci când ne este teamă de eșec sau când ne este teamă ca cei care au o implicare în sarcinile pe care le avem să fie nemulțumiți și care își pot manifesta această nemulțumire.

Lipsa de control

Poate cel mai frecvent motiv de procrastinare este lipsa controlului. Atunci când deși știm că avem termene limită pentru a ne termina sarcinile începem să ne găsim activități care ni se par mult mai interesante decât ceea ce avem cu adevărat de făcut.

ADHD

ADHD-ul vine cu un deficient de atenție (ADD) care inevitabil duce la procrastinare. Această situație este o variantă de procrastinare întâlnită la elevi și studenți.

Depresie

Când experimentăm un episod depresiv este evident că experimentăm și procrastinarea pentru că nu avem starea necesară să ducem la bun sfârșit sarcinile pe care le avem.

Lipsa de motivație

Atunci când suntem nemulțumiți de salariu sau din contră atunci când avem prea mult și latura financiară nu reprezintă o motivație, apare procrastinarea.

Lipsa de motivație apare și când nu avem familie sau anturaj de prieteni și când experimentăm un sentiment de
autosuficiență.

Lipsa de energie

Indiferent că energia ascunde carențe de fier, magneziu, vitamina D sau nesomn, atunci când nivelul de energie este scăzut, inevitabil ajungem să procrastinăm.

Dacă termenul de procrastinare conform dicționarului explicativ înseamnă „A amâna sau a întârzia începerea execuției unei sarcini; a temporiza, a tărăgăna, a tergiversa. Și provine din limba engleză a termenului procrastinate, în limba română avem termenul de PREGETÁ, care înseamnă “A sta pe gânduri înainte de a face ceva; a șovăi, a ezita, a se codi, a întârzia, a zăbovi, a se lenevi, a sta inactiv”.

Te-ar putea interesa și: