De ce a rămas România fără meseriași! N-are cine să-ți repare nimic. Fenomenul crește de la an la an

De ce a rămas România fără meseriași! N-are cine să-ți repare nimic. Fenomenul crește de la an la an

A găsi astăzi un instalator sau un zugrav bun, un meseriaș, a devenit aproape o misiune imposibilă, avertizează specialiștii în resurse umane.

Criza de personal calificat este una dintre cele mai mari provocări ale angajatorilor. Meseriaşii, indiferent de domeniu, sunt pe cale de dispariţie, și se anunță vremuri și mai grele. Generaţia digitală are o  disponibilitate redusă la effort, în schimb are pretenţii mari la capitolul beneficii.

Dispariţia şcolilor profesionale, ambiția părinţilor de a-şi direcţiona copii către licee teoretice, doar pentru a intra în posesia unei diplome de bacalaureat, a create o criză fără precedent pe piaţa muncii. Indiferent de domeniu, dar în special în industrie, în activităţile tehnice, e extrem de greu să creezi şi să menţii o echipă de profesionişti, potrivit cugetliber.

Tinerii evită efortul fizic

Iată un studiu de caz relevant. Lucian L. este fondatorul unei companii constănţene în domeniul construcţiilor cu peste 30 de ani vechime. Spre deosebire de mulţi alţi competitori, care au făcut artificii pentru a ocoli peste plata taxelor şi impozitelor, îşi desfăşoară activitatea doar pe o singură firmă, înfiinţată în 1992. În tot acest timp, s-a străduit să ofere condiţii cât mai bune echipei, dar criza de personal nu l-au ocolit.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Ceea ce se întâmplă acum este o chestiune de sistem, se culeg «roadele» a ceea ce s-a sădit în urmă cu mulţi ani. Am nevoie pe şantier de fierari-betonişti, de dulgheri, de instalatori, electricieni etc., iar marea majoritate sunt oameni trecuţi de 60 de ani, în prag de pensie.

Trebuie să întinerim echipa, să asigurăm schimbul de generaţie pentru alţi 30 de ani, dar este din ce în ce mai greu. În domeniul nostru de activitate e muncă grea, fizică, iar tinerii din ziua de astăzi nu mai sunt dispuşi la efort. Am căutat personal şi în alte părţi ale României, mai exact în Moldova, în satele şi comunele mai sărace, de unde recrutam adesea personal, pe care să îl instruim la noi. Dar, în ultimii ani, nu mai avem ce aduce nici de acolo, oamenii pleacă în străinătate, se duc să muncească pe salarii mai mari, în euro”, explică patronul firmei.

Salarii de 6.000 lei pentru a motiva angajații

Soluţiile pentru deblocarea acestei stări de fapt sunt puține. „Primele măsuri au fost acelea de a menţine echipa existentă, să o fidelizăm printr-un nivel salarial decent, bonusuri, program de lucru, echipamente, condiţii de lucru, cazare, transport etc. Le-am explicat că nu pot plăti salarii de mii de euro, aşa cum ar primi dacă ar lucra, de exemplu, pe şantiere din Vest. Am da faliment în două-trei luni. Dar a trebuit să ridic nivelul salarial, cât am putut, pentru a fi rămâne atractiv pe piaţă. În parallel, căutăm tineri, elevi poate mai puţin performanţi la şcoală, dar care să fie serioşi, să-şi dorească să înveţe o meserie. Şi chiar am găsit câţiva tineri buni, să vedem însă ce comportament vor avea pe viitor, dacă nu cumva, după ce se vor perfecţiona, vor pleca şi ei în străinătate. Şi avem discuţii periodice, le tot repet că nici afară nu mai umblă câinii cu covrigi-n coadă şi că un salariu de - să spunem - 6.000 de lei acasă este mai bun decât 3.000 de euro printre străini”, a declarat patronul firmei de construcții.

Factorul uman va fi înlocuit în unele domenii

Valentin A. este patronul unuia dintre cele mai importante service-uri auto din Constanţa. A lucrat ani mulţi într-o corporaţie, apoi s-a decis să-şi înceapă propria afacere, care se dovedește una de succes, în 2023. Însă criza de personal îi creează mari probleme și acestuia. Soluția la care va recurge este automatizarea.

„Trag şi eu un semnal de alarmă. Sunt mic, nu ştiu cât de auzit voi fi: România nu mai are meseriaşi, nu mai sunt tehnicieni. Nu s-a pus accent pe acest sector, nu s-a investit, nu s-au dezvoltat şcoli profesionale, ba chiar s-au închis ori s-au transformat în cine ştie ce bazaconii. Acum 20 de ani, erau soluţii, venea unul, pleca altul, aşa erau vremurile. Astăzi, fac mari eforturi pentru a menţine echipa. Pe un vopsitor fără 4-5.000 de lei nu ai cum să-l ţii, la fel tinichigii, electricienii. De mecanici nici nu mai vorbesc, mai ales pe cei care ştiu să repare motoare ale unor firme de lux. Noi avem un parteneriat cu un liceu din Constanţa, vin elevi în practică, unii dintre ei ne-au anunţat deja că, la absolvire, vor veni la noi, dar să ştiţi că au pretenţii peste pretenţii. Au auzit cum se plăteşte pe piaţă şi vor direct salarii mari. Păi, cum să îţi dau ţie, mai, copile, 800-1.000 de euro la debut, când tu abia ţii cheia în mână? E un cerc vicios! Una peste alta, e greu să găseşti oameni de calitate. Va fi din ce în ce mai greu. Noi, în domeniul nostru, implementăm cât mai multe sisteme automatizate, să înlocuim pe cât posibil factorul uman, bineînţeles acolo unde se poate”, comentează patronul de service. Grav afectată de criza de personal este şi industria navală. Se caută sudori, lăcătuşi, strungari, tubulatori, dar sunt meserii sunt pe cale de dispariţie în România. Atraşi de salariile de mii de euro oferite pe şantierele din ţările baltice, din Germania sau Marea Britanie, specialiştii în domeniu au părăsit „corăbiile” autohtone, lăsând în urmă un vid greu de compensat.