Dosarul în care Laura Codruța Kovesi are calitatea de suspect face și va face încă mult timp vâlvă. Totul are legătură cu operațiunea de extrădare a lui Nicolae Popa din Jakarta – Indonezia, în anul 2011.

Înainte de a prezenta filmul plecării lui Popa din România, condamnarea sa și demersurile făcute de instituțiile statului pentru extrădarea infractorului, precum și la implicarea lui Sebastian Ghiță în aducerea acestuia în țară, trebuie făcute niște precizări.

Scopul este de a elimina niște manipulări. Nicolae Popa, administrator al jocului piramidal FNI, director al grupului Gelsor și om de încredere al lui Sorin Ovidiu Vântu, a fost dovedit vinovat și a fost condamnat la 15 ani de închisoare. A fost arestat în 2009 și eliberat anul trecut, după 9 ani. Declarațiile lui nu vin să-l absolve de nicio pedeapsă, ci întăresc ceea ce presa a scris de-a lungul anilor despre operațiunea de aducere a sa în țară ca să fie băgat în pușcărie. Laura Codruța Kovesi este acuzată că, pe vremea când era procuror general, s-a implicat în aducerea lui Nicolae Popa în țară cu un avion privat de lux și nu cu un avion de linie, așa cum cere Legea, o parte din costuri fiind plătită de un om de afaceri, Sebastian Ghiță.

Ca dovadă a susținerii lui, Ghiță a indicat anchetatorilor o factură găsită, în 2018, în arhiva ANAF – serviciul Antifraudă prin care se demonstrază că firma sa, Conti, a făcut plata către Țiriac Air a unui zbor la Jakarta în aprilie 2011. La operațiunea de extrădare a participat și SRI, probabil la ordinul directorului operativ, generalul Florian Coldea. Implicarea Ministerului Justiției aproape că nu a existat, așa cum prevede legea. Și în cazul anchetării lui Kovesi trebuie să ne bazăm pe fapte, dincolo de opiniile vehiculate despre o poveste petrecută cu mulți ani în urmă și despre care ne aducem doar vag aminte. De aceea consider că e importantă cronologia cazului Popa. Toate faptele și demersurile au fost consemnate de presa vremii și (pentru a exclude orice bănuială de subiectivism) voi face referire îndeosebi la informații publicate de agenții de presă sau comunicate oficiale.

 

Arestat după 7 ani de la condamnare și adus în țară după încă 2 ani

 

● Mai 2002. Construcția FNI, mirajul îmbogățirii fără muncă, se prăbușește. Administratorul Nicolae Popa, director la Gelsor și membru în Consiliul de conducere la SOV Invest era plecat din țară.

 

● 20 ianuarie 2002. Pe numele lui Popa este emis un mandat internațional de arestare.

 

● 4 iunie 2006. Popa este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul FNI.

 

● 2 decembrie 2009. Între turul I și II al alegerilor prezidențiale, Nicolae Popa este arestat la Jakarta. Se face anunțul că România nu are tratat de extrădare cu Indonezia, dar se vor face demersuri.

 

 ●24 februarie 2011 – Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a anunțat că dosarul de extrădare a lui Nicolae Popa se află din 18 februarie la Ministerul Justiției din Jakarta pentru a fi finalizat.

 

● Începutul lunii martie 2011. Tribunalul București (TMB) a anunțat că va solicita audierea lui Nicolae Popa prin videoconferință, în procesul în care era judecat Sorin Ovidiu Vîntu.

 

● 9 martie 2011. Ambasada Indoneziei la București a precizat pentru Mediafax că Ministerul Justiției din Indonezia a finalizat dosarul privind extrădarea lui Nicolae Popa, iar actele au fost trimise președintelui Indoneziei. În aceeași zi, au fost primiți de ambasadoarea Indoneziei procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, adjunctul ei, Marius Iacob, șefa Direcției de Relații Externe din Ministerul Public, Angela Nicolae, comisarul de Poliție, Vasile Viorel și un ofițer SRI, șeful Direcției de Supraveghere Internă.

 

●16-19 martie 2011. Codruța Kovesi, Marius Iacob, Angela Nicolae și ofițerul SRI, Dumitrescu au mers la conferința procurorilor, organizată la Jakarta.

 

● 22 martie 2011. Președintele Indoneziei semnează decretul de extrădare (știre Mediafax).

 

● 8 aprilie 2011. Site-ul Cotidianul.ro anunță că Nicolae Popa va fi adus în țară în jurul datei de 22 aprilie. Știrea poartă titlul „Doi ofițeri vor merge la Jakarta în 19 aprilie 2011”.

 

 ● 21 aprilie 2011. Parchetul General dă un comunicatbombă: „Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au înaintat, la data de 21.04.2011, Judecătoriei sectorului 5 referatul cu propunere de arestare preventivă a inculpaţilor VÎNTU SORIN OVIDIU şi ION ILIE CEZAR sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj”.

 

● În noaptea de 22 aprilie 2011. Nicolae Popa este adus în țară sub escortă (Mediafax). Pe 21 aprilie fusese filmat la urcarea în avion, în Jakarta. La București, doar Hotnews a prezentat în dimineața de 22 aprilie fotografii cu Popa, din momentul aterizări pe Otopeni. „HotNews.ro îți prezintă primele imagini cu Nicolae Popa ieșind din aeronova cu care a fost transportat din Indonezia. Popa a fost adus cu o cursă privată de la Jakarta (Indonezia) care a aterizat în București. După ce formalitățile la intrarea în țară au fost întocmite, Nicolae Popa, însoțit de ofițeri Interpol care l-au escortat din Indonezia, a fost dus în arestul Poliției Capitalei”, a consemnat Hotnews.

Explicațiile dubioase ale autorităților implicate, venite după dezvăluirea lui Sebastian Ghiță

 

Ministerul de Interne, Inspectoratul General al Poliției și Parchetul General au reacționat încă de anul trecut, după declarația lui Ghiță cu privire la plata pe care a făcut-o el pentru aducerea lui Nicolae Popa în țară, la rugămintea procurorului general de atunci, Laura Codruța Kovesi.

Ultimele lor intervenții, din aceste zile, sunt de-a dreptul dubioase, ba chiar o înfundă pe Kovesi, care a susținut că totul este o minciună a „inculpatului Ghiță”. Datele clare, care se știau până la izbucnirea marelui scandalul, erau următoarele: Avionul de la Țiriac Air fusese închiriat pentru o cursă dus-întors, București-Jakarta, în zilele 20-21 aprilie 2011.

Avionul a ajuns noaptea, după ora 2.00, deci în 22 aprilie, pe Otopeni. Din echipa operativă făcuseră parte și trei ofițeri de la Interpol. (De fapt, ulterior s-a aflat că unul era de la SRI, iar ceilalți doi de la Centrul de Cooperare Polițienescă Internațională din IGPR). Doi polițiști, așa cum anunțase Cotidianul.ro în 8 aprilie 2011, s-au deplasat la Jakarta, în 19 aprilie, cu o cursă de linie Turkish Air, pentru care IGPR a plătit 16.000 de lei. De întors, s-au întors cu cursa charter de la Țiriac, împreună cu restul echipei care l-a adus pe Popa.

 

 Ce spune Poliția, în 2019, despre plata cursei București-Jakarta

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, Inspectoratul General al Poliției Române, prin Centrul de Cooperare Polițienescă Inter națională, are atribuția legală de escortare din statul solicitat, în România, a persoanei extrădate și de predare a acesteia autorităților competente române în vederea încarcerării. Dubiile intervin atunci când aflăm că:

 

● Anunțul pentru închirierea avionului a fost întocmit de Ministerul de Interne în data de 19 mai 2011, dar contractul a fost urcat pe SEAP pe 26 mai 2011, cu mult timp după ce arestatul fusese adus în țară și la aproape o lună de la plata cursei.

 

● Poliția indică perioada de deplasare la Jakarta ca fiind 17-24 aprilie 2011, cu toate decontările necesare.

 

● Declarația fostului șef al IGPR, chestorul Liviu Popa, care a susținut săptămâna trecută că el nu a știut nimic despre operațiune și că nu a semnat niciun document.

 

● Declarația unui martor, Sorin Chirilă, un cunoscut de-al lui Sebastian Ghiță, care a intermediat închirierea avionului. Acesta a povestit cum i-a cerut Ghiță să-i găsească o aeronavă pentru o cursă BucureștiJakarta, tur și retur, cum a sunat el la Țiriac Air, firmă cu care colabora, de unde a obținut datele legate de costuri. Când a avut OK-ul lui Ghiță și a primit indicații, Chirilă a spus că l-a sunat pe Dragoș Ionescu de la firma de construcții Conti și i-a comunicat să facă plata către Țiriac Air.

Site-ul G4media, gestionat de Dan Tapalagă, a publicat în urmă cu două zile explicațiile Poliției Române. Cea mai șocantă afirmație din „Notă-raport privind extrădarea din Indonezia a cetățeanului român Popa Nicolae” se referă la faptul că plata cursei aeriene s-a făcut doar pentru dus! „Nota de Fundamentare mai prevede că Direcția Financiară din IGPR va suporta următoarele cheltuieli: cazare, diurna 100%, transport local, transportul internațional (bilete de avion numai dus), taxe de aeroport (pentru escortă și extrădat) și asigurările de sănătate, „având în vedere că este o acțiune operativă”.

Conform aceluiași site, aflăm că Nota-raport „a fost semnată de directorul Centrului, subcomisar Mihai Friptu, și a fost aprobată de șeful IGPR, chestorul Liviu Popa, precum și de ministrul Afacerilor Interne, Traian Igaș. Nota a fost întocmită și aprobată de șeful IGPR pe 14 aprilie 2011”. Doar că chestorul Liviu Popa neagă public că ar fi semnat. Vom vedea ce va reieși din ancheta afltă în curs la Parchetul General.

Tot în aceeași Notă-raport se arată că s-a cerut „aprobarea pentru deplasarea în Indonezia a unei escorte formate din Comisar șef Ion Marius și subinspector Alexandrescu Sebastian Victor, ambii angajații Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din IGPR. (…) Șeful Centrului de Cooperare Polițienească Internațională solicită aprobarea pentru următoarele puncte:

 

● Deplasarea la Jakarta în perioada 17 aprilie – 24 aprilie 2011 a escortei formate din reprezentanții IGPR.

 

● Cazarea, diurna 100%, transportul local, cheltuieli neprevăzute și asigurările de sănătate să fie suportate din fondurile alocate Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din IGPR, pentru activități de extrădare / transfer.

 

● Pe perioada deplasării să se asigure salariul în țară”.

 

Poliția, prin susținătorul lui Kovesi, dezvăluie: Biletele de avion au fost cumpărate de Parchetul General!

 

O informație devastatoare vine chiar din Nota-raport a IGPR, publicată de G4media, un site care a susținut-o mereu pe Kovesi în acțiunile sale, indiferent de probe sau evidențe. Ei bine, jurnalistul consemnează: „În Nota de fundamentare se mai arată că din escortă mai face parte și un reprezentant al Parchetului General. „Pentru a nu exista neconcordanțe în ceea ce privește orarul de zbor și ruta de deplasare, biletele de avion vor fi rezervate de instituția mai sus menționată”, se arată în Nota de fundamentare. Documentul mai arată că rezervările pentru camerele de hotel au fost făcute de Ambasada României din Jakarta”.

 

Parchetul General a comunicat c comunicat că aducerea lui Popa a costat 130.500 euro

 

În decembrie anul trecut, Poliția Română făcea primele referiri la zborul București-Jakarta, la costul lui și la modalitatea de plată. Într-un comunicat oficial, în data de 11 decembrie 2018 se consemna: „Negocierile au fost purtate cu trei operatori economici de profil, criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut. În acest caz, a fost declarat câștigător operatorul economic S.C. ION ȚIRIAC AIR S.R.L., iar serviciile achiziționate au vizat transportul de pasageri, pe ruta București – Jakarta și retur. Semnarea contractului de prestare servicii și decontarea acestuia au intrat în sarcina Poliției Române. Contractul, în valoare 234.207,30 de lei, a fost semnat de Inspectoratul General al Poliției Române, la data de 14.04.2011. Operatorul economic a emis factura fiscală, la data de 21.04.2011, aceasta fiind achitată de I.G.P.R., prin ordin de plată, la data de 29.04.2011”. Toate bune și frumoase doar că:

 

● Anunțul de pe SEAP arată că a fost depusă doar o ofertă, nu trei cum se spune în comunicat.

 

● Achiziția (publicată abia în 26 mai 2011) nu s-a făcut prin licitație, ci prin negociere directă.

 

● În primul comunicat din 15 februarie 2019, emis de Parchetul General după prezentarea Laurei Codruța Kovesi în fața procurorului de caz, se face mențiunea că zborul tur-retur cu aeronava de la Țiriac Air a costat 130.500 euro. Am verificat cursul leu-euro la BNR din aprilie 2011, iar acesta indica 4,1 leu la euro. Prin urmare, la un calcul simplu, suma indicată de Poliție – 234.207,3 lei (cu TVA - 268.689 lei, cât indică Ghiță că a plătit pe factură) ar însemna 65.534 euro, adică jumătate din plata cursei a fost plătită de IGPR. Cealaltă jumătate, de Ghiță, prin firma Conti.

 

 

Matematica lui Ghiță

 

„O cursă Bucureşti-Jakarta durează 17 ore dus şi 17 ore întors. În total, vorbim de 34 de ore de zbor. Costul închirierii unui avion GulfStream G200, precum cel folosit de către Ţiriac Air, este de 4.000 de euro pe oră. Aşadar, cu reduceri cu tot, cursa a costat peste 120.000 de euro. 52.000 de euro plătiţi de Poliţie, iar 68.000 plătiţi la cererea Laurei Kovesi de către mine. Şi eu, şi Poliţia Română spunem adevărul. Doar doamna Kovesi minte, ca de obicei, prin omisiune”, a spus Sebastian Ghiță la un post tv, într-o intervenție telefonică.

 

Traian Băsescu explică prezența SRI în „Operațiunea Jakarta”

 

„Problema aducerii în țară a lui Nicolae Popa nu a fost semnalată de Interpol. Un serviciu partener a informat SRI, un serviciu care activează și în Indonezia. Ei au întrebat SRI dacă sunt interesați și ei evident că au spus că sunt interesați. Imediat am fost informat ca președinte. (…) Eu mereu am cerut instituțiilor statului să-l aducă în țară. (…) Ați văzut că sunt comisii rogatorii. Cred că în această comisie rogatorie Kovesi, ca procuror general, a fost implicată. Eu am vorbit la telefon cu președintele Indoneziei și l-am rugat să trateze cu celeritate aducerea în țară a domnului Popa. A fost la un moment dat un Summit la care a participat și președintele Indoneziei, iar eu am rugat-o pe Kovesi să-i înmâneze o scrisoare din partea mea. Convorbirea cu Kovesi a fost telefonică, iar scrisoarea am trimis-o prin aghiotant. Scrisoarea a plecat sigilată și nu i-am arătat-o doamnei Kovesi”, a declarat Traian Băsescu, duminică seara, la România TV.