La prezentarea Planului Național de Redresare și Reziliență a participat și vicepremierul Dan Barna. Acesta a vorbit și despre buletinele electronice, pe care le vor avea 8,5 milioane de cetățeni. Tototdată a încercat să facă o glumă deloc gustată de auditoriu despre românii care și-au exprimat neîncrederea în noile buletine.

Dan Barna a precizat că buletinele electronice vor fi una dintre cele mai importante componente digitale, finanțate prin PNRR. Vicepremierul a încercat să facă o ironie la adresa persoanelor care și-au exprimat neîncrederea în cărțile de identitate electronice. Momentul era nepotrivit, la Palatul Victoria fiind prezentat Planul Național de Redresare și Reziliență, care oricum a generat atâtea scandaluri și acuze.

 „La capitolul transformare digitală, o să spun o singură cifră, 8,5 milioane de cetățeni vor avea carte de identitate electronică. Este un pas important pe care îl facem spre digitalizare, nu ne fură nici sufletele, nici nu ne pervertește celulele, ci pur și simplu ne așează într-o logică funcțională și ne simplifică viața de zi cu zi”, a precizat vicepremierul Dan Barna, în timpul conferinței de presă, la lansarea PNRR.

Planul Național de Redresare și Reziliență a fost făcut public

Textul  integral al Planului Național de Redresare și Reziliență a fost făcut public. În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.

La realizarea PNRR s-a ținut cont de propunerile făcute în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Pachetul se referă la un setde investiții publice și reforme. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

PNRR se sprijină pe 6 piloni principali:

  • Tranziția spre o economie verde;
  • Transformarea digitală;
  • Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă;
  • Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională;
  • Copii, tineri, educație și competențe.

Revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024 a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană, a declarat premierul Florin Cîțu:

„Există încrederea în ceea ce am spus că facem”. „Cei de la Comisia Europeană au publicat recomandările referitoare la deficitul excesiv pentru România. Sunt foarte bucuros să vă anunț că strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală”.

Premierul a precizat că guvernul pe care îl conduce se bucură de încrederea oficialilor europeni.

„Există încrederea în ceea ce am spus că facem, reformele pe care le vom face în perioada următoare. Deci scăderea deficitului este acceptată de Comisia Europeană”, a anunțat premierul.