La ora la care scriu aceste rânduri, în Parlamentul European, la Strasbourg, nu se dezbătuse încă rezoluția despre Revoluţia Română din Decembrie 1989. Vor urma știri în următoarele ore despre eveniment, comentarii pe marginea luărilor de cuvânt ale parlamentarilor. Important este că s-a ajuns aici, că Europei i se amintește că poporul român a dărâmat regimul comunist în urmă cu 30 de ani prin jertfă de sânge, alegând să transforme România într-o țară democrată, cu valori europene.

Proiectul rezoluției îi aparține fostului președinte Traian Băsescu, acum un europarlamentar-jucător al PMP, sprijinit puternic de Rareș Bogdan, europarlamentar PNL, o prezență vocală în forurile de la Bruxelles și Strasbourg. Succesul acțiunii lor constă în faptul că au reușit să impună dezbaterea pe tema Revoluției române, să se producă intervenții ale liderilor tuturor grupurilor politice, iar pe 19 decembrie, Parlamentul European va da votul pe Rezoluția Revoluției Române. Un alt lucru de subliniat, fiindcă e ”o piesă rară” în politica noastră, este faptul că toţi cei 32 de parlamentari români, indiferent de apartenenţa politică, au putut să facă propuneri pe proiectul de text şi îl vor susţine în plen.

Este un gest simbolic această rezoluție europeană, însă de o importanță considerabilă, pentru că accentuează faptul că problema românilor, care nu știu adevărul nici după 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, este și o problemă a marii familii ce se cheamă Europa. L-am auzit chiar pe Dacian Cioloș, într-o emisiune la digi24, spunând că discutarea acestei teme în Parlamentul European arată că România și problemele ei sunt parte a comunității europene și că, totodată, este benefic ca românii să simtă că au cu cine împărtăși aceste situații limită. Liderul PLUS i-a mulțumit și lui Traian Băsescu pentru inițiativă, dar mai ales pentru faptul că a reușit să convingă liderii tuturor grupurilor parlamentare să fie de acord cu propunerea grupului PPE de a se introduce în dezbaterea Plenului Parlamentului Rezoluţia despre Revoluţia Română.

Dezbaterea parlamentară poartă un nume semnificativ - „Comemorarea a 30 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989 și prevede o declarație a Comisiei Europene la Strasbourg.

Azi și mâine vor putea fi depuse amendamente, iar joi va fi votată Rezoluția în plenul Parlamentului European. Importanța momentului a fost marcată deja printr-un mesaj al Comisiei Europene, în care se subliniază curajul românilor din timpul celei ”mai sângeroase revolte anticomuniste din Europa.” „Oamenii au ieșit în stradă, riscându-și viața și libertatea, luptând pentru o viață mai bună, începând astfel tranziția României spre democrație.

În urmă cu 30 de ani, scânteia care a aprins Revoluția română a apărut în orașul de vest, Timișoara, și s-a răspândit în curând în toată țară. Ceea ce a urmat a fost cea mai sângeroasă revoltă anticomunistă din Europa”, se menționează în mesajul Comisiei Europene”. Această evaluare este în ton cu declarația lui Rareș Bogdan, făcută atunci când depunea eforturi să impună rezoluția în dezbaterea PE. ”

A fost cea mai sângeroasă revoluție din Estul Europei. Au fost 1165 de victime, peste 3200 de răniți. În plenul PE au mai fost comemorate Revoluția de Catifea din Cehia, doar Germania a mai cerut rezoluție pentru a comemora căderea zidului Berlinului. Noi dorim adoptarea unei rezoluții în PE prin care să se recunoască faptul că Revoluția din România a fost cea mai sângeroasă formă de revoluție din Europa. Marea bătălie este să solicităm ca, după 30 de ani, să știm cine au fost vinovații pentru baia de sânge de la București, Timișoara sau Cluj”, a declarat Rareș Bogdan pentru G4Media.ro.

Adevărul nu l-am aflat nici după 30 de ani. A spus-o ieri, în Parlamentul de la București, și președintele Klaus Iohannis, care a subliniat că nu poate fi acceptată ideea că se pune sub semnul întrebării faptul că s-a desfășurat o revoluție anticomunistă. ”Jertfa și sacrificiul românilor care au stat, cu piepturile goale, în fața gloanțelor, a tancurilor și a celor mai îngrozitoare forme de tortură nu pot rămâne fără răspunsurile la întrebările fundamentale care vizează Revoluția”, a spus șeful statului.

În această notă, să ne amintim și de insistența președintelui Băsescu de a fi rezolvat cu celeritate Dosarul Revoluției de către Parchetul General, condus atunci de procurorul Laura Codruța Kovesi. Să o luăm ca pe o comemorare dureroasă și ca pe o speranță că eforturile de acum ale lui Traian Băsescu și Klaus Iohannis vor conduce măcar la finalizarea acestui dosar istoric.

În septembrie 2009, între președintele Băsescu și procurorul general Kovesi (acum procurorul PE) avea loc, la Cotroceni, următorul dialog filmat:

Traian Băsescu: „Ce se întâmplă cu aceste dosare care s-au predat de la dl. general Dan Voinea? S-au predat sau nu s-au predat?(…) Daţi o speranţă că se va continua ancheta şi se va ajunge la un sfarşit. Laura Codruţa Kovesi: Domnule preşedinte , depinde ce înţelegeţi prin speranţă. Deci am spus că vom soluţiona cu celeritate pentru că 18 ani nu am avut soluţie. Eu nu pot să vă promit o soluție şi nu pot să îndrept ceva ce în 18 ani nu s-a soluționat.

Traian Băsescu (pe un ton ridicat): Cred că ați înțeles foarte bine ce v-am spus. Nu mă confundați cu un ziarist căruia îi faceţi o declaraţie. Vorbiți cu șeful statului care vă spune așa: au murit 1.600 de oameni la Revoluţie, iar voi închideţi dosarul. Aveti soluţie sau nu? Au murit oameni la mineriada din 13-15 iunie 1990. Ce vreți să mai spun? Că vă impun o soluţie? Vă impune realitatea să spuneți dacă s-au împușcat singuri oamenii sau au fost împușcați de cineva. Nu mă confundaţi cu ziariști cărora le faceți declaratii să fiți prinsă pe telex. Ca șef de stat vă spun: Au murit oameni? Da. De ce nu avem vinovaţi?”