Curtea Penală Internațională: Represiunea din Belarus, posibilă crimă împotriva umanității. Decizie diferită în cazul Venezuelei

Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat joi concluzii diferite în două dosare separate. Instanța a apreciat că nu există suficiente elemente pentru a considera sancțiunile economice impuse Venezuelei de către Statele Unite drept crime împotriva umanității, în timp ce într-un alt caz a constatat existența unei baze rezonabile pentru a analiza posibile crime împotriva umanității legate de acțiunile autorităților din Belarus împotriva opozanților politici, potrivit agențiilor EFE și AFP.

CPI respinge plângerea Venezuelei privind sancțiunile SUA

Primul dosar a fost deschis în urma unei sesizări depuse în anul 2020 de guvernul venezuelean condus de Nicolas Maduro. Autoritățile de la Caracas au susținut că sancțiunile economice impuse de Statele Unite au agravat situația economică din Venezuela și ar fi contribuit la comiterea unor infracțiuni, inclusiv asasinate.

În sesizarea trimisă la CPI, guvernul venezuelean a afirmat că deteriorarea situației economice ar fi generat efecte sociale și infracționale grave.

După analizarea preliminară a informațiilor, Curtea Penală Internațională a apreciat însă că datele disponibile nu permit stabilirea unei legături suficient de clare între sancțiunile americane și creșterea criminalității în Venezuela.

Care sunt condițiile pentru finanțarea serviciilor de chirurgie robotică. Ce trebuie să facă spitalele

Trump anunță o posibilă discuție directă între liderii Israelului și Libanului, pe fondul negocierilor pentru armistițiu

Instanța a concluzionat că nu există o relație demonstrabilă de „cauzalitate şi intenţie” între măsurile economice și faptele invocate. De asemenea, potrivit CPI, materialele analizate nu indică faptul că aceste acțiuni ar fi fost comise cu intenția necesară pentru a fi încadrate drept crime aflate sub jurisdicția acestei instanțe.

Nicolas Maduro. Sursă foto: Captură video

Dosar separat privind situația opoziției din Belarus

Într-o procedură distinctă, deschisă la solicitarea Lituaniei, CPI a analizat situația opozanților belaruși care au părăsit țara după alegerile prezidențiale din 2020.

O parte dintre acești opozanți s-au refugiat în Lituania după scrutinul câștigat de președintele Aleksandr Lukașenko, alegeri contestate de opoziție și de susținătorii occidentali ai acesteia.

În evaluarea preliminară, Curtea Penală Internațională a apreciat că există o „bază rezonabilă pentru a considera” că acțiunile care au determinat plecarea opozanților în Lituania ar fi putut face parte dintr-o politică statală îndreptată împotriva „oponenţilor reali sau percepuţi” ai autorităților de la Minsk.

Instanța a mai arătat că aceste acțiuni ar fi putut avea loc în cadrul „unui atac generalizat şi sistematic împotriva populaţiei civile”.

Posibile acuzații de deportare și persecuție în cazul Berlarus

CPI anunță că va analiza în continuare posibile infracțiuni de „deportare şi persecuţie prin deportare” care ar fi fost comise din motive politice. Deși Belarus nu este stat semnatar al Statutului de la Roma, tratatul care stă la baza funcționării Curții Penale Internaționale, instanța își afirmă competența în acest caz. Argumentul invocat este caracterul transfrontalier al faptelor investigate, precum și faptul că o parte dintre evenimente ar fi avut loc pe teritoriul Lituaniei, stat care este semnatar al Statutului de la Roma.

Aleksandr Lukașenko, liderul Belarusului, este considerat de mult timp unul dintre cei mai autoritari lideri din Europa. După alegerile prezidențiale din august 2020, autoritățile au intervenit pentru a opri protestele opoziției, care a contestat rezultatul scrutinului. Numeroși lideri ai opoziției au ales să plece din țară, iar activiști și participanți la proteste au ajuns în detenție. Potrivit unor organizații civice și ONG-uri, numărul celor încarcerați ar fi depășit o mie de persoane.

În perioada care a urmat, Lukașenko a acordat mai multe grațieri. Aliat al președintelui rus Vladimir Putin, liderul de la Minsk a permis în 2022 utilizarea teritoriului Belarusului pentru lansarea invaziei ruse asupra Ucrainei.

În ianuarie anul trecut, Lukașenko a fost reales pentru al șaptelea mandat consecutiv de președinte, obținând peste 86% din voturi.