Curtea Internațională de Justiție a respins solicitarea de încetare a operațiunilor militare în Gaza, în timp ce examinează acuzația formulată de Africa de Sud conform căreia Israelul ar comite genocid împotriva populației palestiniene.

Printr-un vot aproape unanim, Curtea Internațională de Justiție a solicitat Israelului să asigure că forțele sale militare respectă Convenția privind Genocidul, să sancționeze incitarea la genocid și să furnizeze rapoarte către Haga cu privire la respectarea acestor cerințe.

Curtea Internațională de Justiție a refuzat să ordone Israelului încetarea operațiunilor din Gaza

Totuși, Curtea nu a mers până la a ordona obiectivul fundamental căutat de Africa de Sud și aliații săi, adică încetarea răspunsului militar al Israelului la atacurile lansate de Hamas pe 7 octombrie din Gaza.

De asemenea, Curtea Internațională de Justiție a solicitat eliberarea imediată și necondiționată a ostaticilor pe care Hamas i-a luat din Israel.

Această hotărâre ar putea reprezenta o contrapondere la creșterea opoziției internaționale față de campania militară desfășurată de Israel în Gaza.

Potrivit informațiilor furnizate de autoritățile palestiniene, peste 25.000 de persoane, majoritatea fiind femei și copii, au fost victime ale ostilităților desfășurate acolo de la debutul conflictului. Cifrele nu fac distincție între militari și civili.

Africa de Sud, sprijinită de Autoritatea Palestiniană, a prezentat acuzația de genocid în fața Curții Internaționale mai devreme în acest an. A solicitat o ordonanță preliminară care să oblige Israelul să înceteze operațiunile militare în Gaza, pe durata desfășurării procesului legat de acuzația de genocid.

Decizia, primită cu ușurare de Israel

Hotărârea a fost primită cu o anumită ușurare în Israel, deoarece Curtea Internațională de Justiție nu a impus suspendarea războiului din Gaza și nici nu a stabilit că Israelul se implică în genocid.

Acest lucru ar fi generat o presiune internațională semnificativă pentru a opri campania militară împotriva Hamas.

„Retorica nu a fost optimă pentru Israel, dar nu prevăd că aceasta va duce la reacții internaționale politice sau economice”, a declarat Barak Medina, un cercetător în domeniul dreptului și profesor la Universitatea Ebraică din Ierusalim.

El a indicat că guvernul israelian ar putea adopta o abordare mai precaută în formularea declarațiilor sale și să conștientizeze importanța furnizării de ajutor internațional semnificativ către Gaza, dar nu se așteaptă ca decizia să producă schimbări semnificative în desfășurarea războiului.

În timpul dezbaterilor de acum două săptămâni de la Haga, Africa de Sud a prezentat răspunsul militar al Israelului la atacul Hamas ca parte a unei campanii împotriva palestinienilor, campanie care a început odată cu înființarea statului evreu în 1948.

Pentru a sublinia intenția Israelului de a elimina palestinienii din Gaza, avocații Africii de Sud au făcut referire la declarații ale liderilor israelieni după atacul Hamas, inclusiv la afirmația ministrului Apărării Yoav Gallant la 9 octombrie că Israelul „se luptă cu animale umane” și trebuie să „elimine totul”.

În replică, Tal Becker, consilier juridic în Ministerul de Externe al Israelului, a numit acuzația de genocid „calomnie, concepută pentru a nega Israelului dreptul de a se apăra conform legii în fața asaltului terorist fără precedent cu care continuă să se confrunte”.

Becker a adăugat că Hamas a accentuat suferința plasând luptătorii și aprovizionarea în zone civile și facilități, transformându-le în ținte legitime.

Cine face parte din Curtea Internațională de Justiție

Pentru a-și susține argumentele, Israelul a dezvăluit deciziile luate în cadrul cabinetului de război ca probe că lucrează pentru a asigura ajutor umanitar palestinienilor din Fâșia Gaza.

Curtea Internațională de Justiție are 17 membri: 15 membri permanenți, inclusiv președintele său american, Joan Donoghue, și doi judecători temporari, unul fiecare numit de Africa de Sud și Israel. Alți judecători aflați în componența băncii sunt din Australia, Brazilia, China, Franța, Germania, India, Jamaica, Japonia, Liban, Maroc, Rusia, Slovacia, Somalia și Uganda.

Statele Unite și alte națiuni occidentale au respins cu fermitate acuzația de genocid împotriva Israelului, considerând-o nefondată.

Într-un discurs susținut mai devreme în acest an la Tel Aviv, secretarul de stat Antony Blinken a denumit acuzația „deosebit de jignitoare”. Mai ales având în vedere că cei care atacă Israelul continuă să solicite în mod deschis distrugerea Israelului și uciderea masivă a evreilor, potrivit wsj.com.

El a făcut referire la Hamas, Hezbollah, houthiții, precum și la susținătorul lor, Iranul.