Audierile din această săptămână sunt de o importanță crucială, deoarece se concentrează pe stabilirea unor "măsuri provizorii" pentru a preveni agravarea situației din Gaza pe parcursul desfășurării cazului. Cererea Africii de Sud include o solicitare pentru ca Israelul să înceteze acțiunile sale militare în Gaza. În ciuda limitărilor puterii de aplicare a CIJ, ordinele emise pot influența presiunea internațională și negocierile. Decizia Israelului de a se apăra în instanță indică recunoașterea legitimității CIJ, ceea ce poate influența modul în care va răspunde la ordinele viitoare ale curții.

Curtea Penală Internațională începe azi audierile într-un caz celebru. Într-un document detaliat de 84 de pagini, Africa de Sud a formulat acuzații grave împotriva Israelului. Susținând că acesta din urmă își propune deliberat distrugerea populației palestiniene din Gaza.

Acuzațiile Africii de Sud descriu un efort sistematic al Israelului de a distruge Gaza. Incluzând un număr mare de victime civile, utilizarea munițiilor cu dispersie, mutarea în masă a populației. Dar și prin distrugerea cartierelor și lipsa accesului la resurse vitale precum alimentație, apă, îngrijire medicală. Se afirmă că acțiunile Israelului obstrucționează nașterile în rândul palestinienilor prin deplasarea femeilor însărcinate. Prin negarea accesului la resurse esențiale, hărțuirea civililor, contribuie la creșterea mortalității. Sănătatea tuturor este pusă în pericol.

Pentru a stabili că este un caz de genocid, Africa de Sud trebuie să demonstreze că obiectivele Israelului nu se limitează doar la combaterea grupării Hamas. Ci vizează distrugerea populației palestiniene din Gaza. Aceste acuzații sunt susținute prin citarea declarațiile unor lideri israelieni. Cu toate acestea, dovedirea unei astfel de intenții criminale, de tip genocid, reprezintă o provocare semnificativă.

Curtea Penală Internațională va investiga doar acuzații împotriva statelor

Israelul neagă categoric aceste acuzații. Oficialii săi susțin că conflictul lor se concentrează pe Hamas și nu pe populația civilă din Gaza. Israelul acuză Hamas de utilizarea civililor ca scuturi umane. Susține că acțiunile sale militare sunt precise și conforme cu legea internațională. De asemenea, Israelul a inițiat o campanie de relații publice pentru a contracara acuzațiile de obstrucționare a ajutorului umanitar. Oficialii israelieni acuză, de asemenea, Hamas și aliații săi de desfășurarea unei campanii genocidale împotriva evreilor.

Echipa juridică a Africii de Sud este condusă de John Dugard. Un expert în drepturile omului cu experiență considerabilă în examinarea presupuselor încălcări ale drepturilor de către Israel în teritoriile palestiniene ocupate. Dugard a mai servit anterior ca judecător ad-hoc la CIJ. Israelul este reprezentat de Malcolm Shaw. Un avocat britanic specializat în dispute teritoriale, care a reprezentat țări precum Emiratele Arabe Unite, Camerun și Serbia în fața CIJ.

Judecători numiți de părți

Fiecare parte implicată în caz are dreptul de a numi un judecător la CIJ, ridicând numărul total de judecători la 17. Deși acești judecători ar trebui să evalueze faptele în mod independent, statele tind să numească judecători despre care cred că vor fi empatici cu argumentele lor. Israelul l-a numit pe Aharon Barak, fostul președinte al Curții Supreme a Israelului. Un critic al eforturilor de reformă judiciară ale primului ministru Benjamin Netanyahu. Barak este cunoscut pentru susținerea independenței judiciare și a apărat acțiunile Israelului în Gaza ca fiind conforme cu dreptul internațional. Africa de Sud l-a ales pe Dikgang Moseneke, fost judecător adjunct șef al Curții Constituționale, care a jucat un rol cheie în elaborarea constituției interimare a țării în timpul tranziției de la apartheid.

Contextul personal al numiților, inclusiv istoria lui Barak ca supraviețuitor al Holocaustului și perioada petrecută de Moseneke în închisoare pentru activismul său împotriva apartheidului, sugerează o dinamică interesantă în cadrul cazului, scrie Washington Post.