Curtea de Apel București respinge acuzațiile de manipulare a completurilor și explică cele 361 de modificări din ultimii trei ani

CAB conferință. Sursa foto: INQUAM/Gyozo Baghiu

Curtea de Apel București a transmis luni seară o informare publică amplă, în care respinge categoric ideea unor modificări arbitrare ale completurilor de judecată și susține că toate schimbările operate în ultimii trei ani au avut cauze strict obiective și legale. Reacția vine după apariția documentarului realizat de Recorder, care a generat proteste de stradă și o dezbatere intensă privind funcționarea sistemului de justiție din România.

Instanța afirmă că informațiile prezentate public au fost scoase din context și că interpretarea acestora riscă să afecteze grav încrederea în actul de justiție.

Curtea susține că nu a fost consultată înainte de difuzarea materialului Recorder

În documentul intitulat „Informare publică Recorder”, Curtea de Apel București precizează că nu a fost solicitată să își exprime punctul de vedere înainte de publicarea materialului jurnalistic. Reprezentanții instanței arată că o astfel de solicitare ar fi fost necesară pentru o informare completă și echilibrată a opiniei publice.

Magistrații subliniază că reacția instituției nu are caracter polemic, ci urmărește exclusiv clarificarea faptelor și protejarea încrederii publice în justiție, într-un moment în care emoția publică a fost amplificată de concluziile documentarului.

Instanța invocă principiile fundamentale de funcționare a justiției

Curtea de Apel București afirmă că activitatea sa se desfășoară în strictă conformitate cu principiile prevăzute de lege, printre care legalitatea, independența judecătorului, repartizarea aleatorie a cauzelor și respectarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit informării, orice măsură administrativă luată la nivelul instanței a avut ca scop exclusiv asigurarea continuității actului de justiție și funcționarea normală a completurilor. De asemenea, este subliniat faptul că nicio mutare, delegare sau detașare a unui judecător nu poate avea loc fără acordul acestuia, în virtutea principiului constituțional al inamovibilității.

361 de modificări în trei ani, explicate prin cauze obiective

Curtea de Apel București precizează că, în ultimii trei ani, au fost operate modificări în componența completurilor de judecată în 361 de situații, într-o instanță care funcționează cu o schemă de 218 judecători. Potrivit instanței, toate aceste modificări au fost determinate de factori obiectivi și inevitabili, prevăzuți de legislația în vigoare.

Reprezentanții CAB afirmă explicit că nu au existat modificări discreționare sau menite să influențeze soluțiile pronunțate în dosare.

Integrarea noilor judecători a generat cele mai multe schimbări

Cea mai mare parte a modificărilor, respectiv 144 de cazuri, a fost cauzată de integrarea în secții a judecătorilor nou veniți. Curtea explică faptul că aceste situații reflectă ocuparea posturilor vacante, stabilizarea schemelor de personal și aplicarea regulilor de repartizare echilibrată a volumului de activitate.

Instanța susține că această categorie reprezintă aproape 40% din totalul modificărilor și este un fenomen normal pentru o instanță de dimensiunea Curții de Apel București.

Pensionările și promovările au impus reorganizarea completurilor

Un număr de 55 de modificări au fost determinate de pensionări sau degrevări anticipate, situații pe care instanța le descrie drept inevitabile și care presupun, în mod obligatoriu, reorganizarea completurilor.

Alte 53 de modificări au fost generate de promovări în carieră, considerate o consecință firească a concursurilor și a dreptului judecătorilor la evoluție profesională. Curtea precizează că aceste schimbări nu sunt rezultatul unor decizii discreționare, ci efecte directe ale procedurilor legale.

Concediile și complexitatea dosarelor au influențat structura completurilor

Curtea de Apel București menționează 48 de situații în care modificările au avut loc ca urmare a reluării activității după concedii de maternitate sau alte situații similare, acestea fiind legate de protecția drepturilor sociale ale judecătorilor.

De asemenea, 41 de modificări au fost cauzate de degrevări totale sau parțiale, decise în funcție de complexitatea cauzelor, cu scopul de a preveni blocajele, durata excesivă a proceselor și riscul de prescripție în materie penală.

Detașările reprezintă o pondere redusă din totalul modificărilor

Potrivit datelor prezentate de instanță, doar 20 de situații, adică aproximativ 5,5% din totalul modificărilor, au fost determinate de detașări. Dintre acestea, 11 au fost detașări de drept, ca efect al promovării unor concursuri, iar 9 au vizat detașări la alte instituții din cadrul autorității judecătorești.

Curtea subliniază că aceste detașări sunt prevăzute de lege și nu pot fi dispuse arbitrar.

Instanța acuză o prezentare distorsionată a datelor

În concluzie, Curtea de Apel București afirmă că analiza celor 361 de modificări demonstrează caracterul exclusiv obiectiv și legal al acestora. Reprezentanții instanței susțin că materialul Recorder ar fi prezentat situații excepționale drept reguli generale, ignorând dimensiunea statistică și contextul instituțional.