Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis. Potrivit diplomatului român, decizia CCM este una dreaptă. Este o dovadă în plus că limba română trebuie să fie cunoscută de toţi cetăţenii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis. Lovitură pentru socialiști

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat neconstituțională legea ce oferea statut special limbii ruse. Legea a fost aprobata la finalul sesiunii trecute. Voturile au aparținut parlamentarilor din Partidul Socialiştilor şi ale celor din platforma parlamentară „Pentru Moldova”. Astfel, autoritățile Republicii Moldova urmau sa asigure condiții optime pentru utilizarea şi dezvoltarea limbii ruse ca „limbă de comunicare interetnică”.

Legea obliga instituțiile de stat să asigure, la solicitare, traducerea din limba română în limba rusă a documentelor şi comunicatelor oficiale, scrie Agerpres.

„Legea contestată îi acordă limbii ruse un statut similar cu cel al limbii române. Tratamentul preferențial al limbii ruse comparativ cu alte limbi ale minorităților etnice, prin poziționarea ei la nivelul limbii de stat contravine articolului 13 din Constituţie”, a declarat președinta Înaltei Curți, Domnica Manole.

Ambasadorul României la Chișinău spune că decizia e una dreaptă

„În declaraţia de independenţă, elementul central a fost tocmai aspectul legat de limbă, de cultură, de tradiţii, aceste elemente au făcut posibilă separarea de fostul imperiu. Decizia de astăzi tocmai asta recunoaşte, faptul că limba de stat în Republica Moldova trebuie să fie vorbită în egală măsură de absolut toţi. Asta nu înseamnă o lipsă de respect faţă de ceilalţi care vorbesc o altă limbă. Nu înseamnă o lipsă de respect faţă de minorităţile naţionale”, a declarat Daniel Ioniţă.

El a mai subliniat că legea privind funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova venea să divizeze şi mai mult societatea. Și asta pe criteriul identităţii naţionale şi cel al limbii vorbite.

„Trebuie să găseşti modalitatea de a ţine societatea unită, iar elementul de limbă trebuie să fie cel unificator, nu cel care separă. Menţinerea acestei legi ar fi însemnat o reîntoarcere în trecut”, a punctat Ioniță.