După alegerile prezidențiale 2020, dar mai ales după primul tur, am auzit multe atacuri, denigrări, ironii și zeflemea la adresa unionismului și unioniștilor. Unii au zis că am murit, alții că am luat prea puține voturi, unii ne-au criticat că am susținut-o pe Maia Sandu, chiar dacă am fost foarte expliciți în acțiunea noastră de susținere, alții sau probabil chiar aceiași ne-ar fi criticat dacă n-o susțineam.

Unionismul n-a murit, nici n-a luat puțin, cu atât mai mult nu s-a culcat sub alții. Unionismul a renăscut în aceste alegeri. Din trei motive:

Partidul Unității Naționale a câștigat bătălia unioniștilor

1. Partidul Unității Naționale a câștigat bătălia unioniștilor și s-a impus ca cel mai important partid unionist din R. Moldova. A luat în aceste alegeri un număr dublu de voturi față de Blocul Electoral „Unirea”, alcătuit din patru (!!!) partide politice, care nici măcar n-au putut aduna voturile celor care au semnat pentru candidatul Dorin Chirtoacă.

Orice încercare de a contesta această supremație sau a agita construcții unioniste alternative va fi înțeleasă ca făcătură împotriva unionismului și continuarea unor tentative instrumentalizate de a scinda forțele românești de la Chișinău.

Prin urmare, adresez un apel colegial unioniștilor să renunțe la atacurile contra PUN și să ne susțină pentru consolidarea polului unionist din R. Moldova de pe alte platforme. Nu mai scindați unioniștii, altfel nu veți fi înțeleși!

Votul din 1 noiembrie 2020 a fost unul polarizat

2. Votul din 1 noiembrie 2020 a fost unul polarizat și afectat de manipulare, bani și minciună, prin urmare el nu reflectă adevărata esență a votului cetățenilor din R. Moldova.

Două subversiuni mediatice și propagandistice, de factură și origine diferită, au prefigurat rezultatul din primul tur. Prima că Igor Dodon poate câștiga din primul tur, cea de-a doua, că în turul doi pot accede Igor Dodon și Renato Usatîi. Prin urmare, o mare parte a votului unionist a fost unul util, s-a dus spre Maia Sandu pentru a exclude riscurile scenariilor de mai sus.

Am atenționat repetat în campania electorală că aceste construcții mediatice au generat o eroare de percepție și judecată, dar fricile au prevalat. Rămâne să întreb unioniștii, dacă înțeleg ce-ar fi însemnat pentru România, pentru PUN și pentru unionism dacă aveam 10-15 – 20 % în primul tur? Poate îmi răspundeți până la alegerile parlamentare.

Acum doi ani unionismul era ca și inexistent, folosit și răsfolosit în diverse scopuri și de diverși indivizi. L-am ridicat din praf, deci rămân mulțumit de faptul că aproape 30 de mii de moldoveni au rămas fideli idealului de reîntregire, pe care sper să-l sporim pe măsură ce proiectul nostru politic va fi pe deplin înțeles.

Unirea cu România este mai actuală ca niciodată

3. Unirea cu România este mai actuală ca niciodată. Ce s-a reușit la 15 noiembrie a fost sinergia câtorva elemente, care nu se vor repeta: ura contra lui Dodon, unificarea proeuropenilor și unioniștilor (Pro-Europa, Pro-România), campania exemplară organizată de PAS și imaginea Maiei Sandu. Dar asta nu rezolvă viitorul R. Moldova.

Am pus chezășie unionismul pentru Maia Sandu pentru că nu puteam admite un al doilea mandat pentru Igor Dodon. Însă adevărata cale pentru salvarea R. Moldova este folosirea acestui mandat și a viitoarelor alegeri parlamentare pentru integrarea cât mai rapidă prin România în Uniunea Europeană și NATO. Nu există altă opțiune.

Toate victoriile obținute odată la zece ani de forțele europene și românești la Chișinău sunt cu regularitate contracarate de interferențele Moscovei, care readuce permanent R. Moldova în sfera sa de influență. Valul de renaștere din anii 1989-1991 a fost frânt de războiul de la Nistru, revenirea la „moldovenism” și acțiunile trădătoare a lui Snegur și Roșca.

Renașterea unionismului și alegerile anticipate din Moldova - continuare în pagina următoare