Evenimentul Zilei > Politica > Cum trebuie gestionată relația României cu Rusia. Tratatul la care ar trebui să apeleze Iohannis
Cum trebuie gestionată relația României cu Rusia. Tratatul la care ar trebui să apeleze Iohannis

Cum trebuie gestionată relația României cu Rusia. Tratatul la care ar trebui să apeleze Iohannis

Președintele Klaus Iohannis este sfătuit să facă apel la Tratatul româno-rus din 2003 în condițiile în care Rusia a cerut retragerea NATO din România. Acest document reglementează relațiile dintre cele două state și a fost semnat chiar de Vladimir Putin.

Fostul premier Adrian Năstase recomandă CSAT să consulte Tratatul româno-rus care a fost încheiat în anul 2003. Documentul a fost semnat chiar de Vladimir Putin, în anul 2003, pe când România era deja membră NATO.

„În ceea ce privește acțiunea noastră: nu este vorba despre implicarea într-un război fizic, cu implicare directă în Ucraina. Este vorba despre un plan de descurajare la granițe. Este vorba mai curând de elemente legate de zona cyber, de zona logistică. România, probabil că va sublinia calitatea sa de membru NATO, în încercarea de a descuraja pretențiile Rusiei”, a declarat fostul premier și ministru de Externe.

În opinia fostului premier și ministru al Afacerilor Externe, conform tratatului, Rusia se obligă să nu intervină politic sau militar în România. Adrian Năstase este de părere că solicitarea Rusiei de revenire la situația din 1997, dinainte ca România să adere la NATO este oarecum „penibilă”.

„Aici va trebui să se ia în considerare tratatul româno-rus din 2003, acesta fiind semnat de către Putin cu România, într-un moment în care România era deja membru NATO. Ideea de revenire la situația din 1997 este oarecum penibilă. Pot să înțeleg că este o umilință pentru fosta mare putere imperială, care a fost nevoită să se rezume la un teritoriu mai mic.”, a spus Adrian Năstase, la Antena 3.

sursa: Arhiva EVZ

Ce prevede Tratatul româno-rus din anul 2003

Conform Tratatului, Rusia și România au stabilit „inadmisibilitatea folosirii forţei sau ameninţării cu forţa împotriva integrităţii teritoriale”. Documentul mai prevede că nici una dintre cele două părți semnatare nu poate interveni în procesul politic sau de organizare militară a celeilalte.

„Părţile contractante dezvoltă relaţii de prietenie, cooperare, înţelegere şi respect reciproc, conducându-se în relaţiile reciproce după principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, Actului Final de la Helsinki şi ale altor documente ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi după normele general recunoscute ale dreptului internaţional.

Părţile contractante soluţionează pe calea negocierilor, în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional, toate problemele din relaţiile lor bilaterale.

Ele reafirmă dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi hotârî, în mod liber şi fără amestec din afară, statutul politic, de a-şi alege mijloacele de asigurare a propriei securităţi şi de a-şi asigura dezvoltarea economică, socială şi culturală”, se arată chiar de la primul articol al tratatului.

sursa foto. EVZ

Președintele a convocat CSAT

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se reunește miercuri, 26 ianuarie, în jurul orei 13.00, la solicitarea președintelui Klaus Iohannis. Ordinea de zi a ședinței CSAT de miercuri cuprinde, după cum a precizat Administrația Prezidențială, două teme importante, legate de tensiunile de la granița ruso-ucraineană.

Cea dintâi vizează „Situaţia de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO”, iar cea de-a doua „Măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei”.

Ședința CSAT vine în contextul escaladării tensiunilor dintre Rusia și statele occidentale. Ministerul rus de Externe a declarat că între garanţiile pe care Rusia le cere Occidentului pentru securitatea sa se află o retragere a forţelor NATO din România şi Bulgaria, după cum a relatat Reuters.