Bărbați chiar și de peste 60 de ani, tineri abia trecuți de vârsta adolescenței, dar și fete gravide. Unii au trecut prin pușcării, chiar și de mai multe ori. Droguri, furturi, tâlhării. Cei mai mulți suferă de tot felul de boli cu transmitere sexuală, de maladii cumplite. Sunt adevărate bombe epidemiologice cu ceas.

Fiecare are povestea lui. Pe toți însă, vreo 125, îi leagă un singur lucru: dorința de a scăpa de dependența de stupefiantele care le-a distrus viețile. Foștii toxicomani îi au ca aliați în lupta lor pe specialiștii Agenției Naționale Antidrog (ANA) care, chiar și pe timp de pandemie cu coronavirus, continuă să le dea tratamentele care îi țin departe de ”moarte albă”.

România e o țară de consum? Sau o țară de tranzit pe rutele traficanților spre piețe mult mai generoase? Depinde din ce unghi este privită problema. Cert este că, în această Românie, 10.000 de oameni se droghează zilnic! Asta arată statisticile. Consumatori activi care ”sufocă” serviciile de asistență și prevenire ale Agenției Naționale Antidrog (ANA) precum o face pandemia de coronavirus care a copleșit întreg sistemul medical național.

10.000 de toxicomani se înjectează zilnic cu heronă, ”drogul săracului”

”Studiile arată că vorbim de aproximativ 10.000 de consumatori activi care, numai în București, se injectează zilnic cu heroină, supranumit ”drogul sracului”. O cifră uriașă pentru resursele noastre.

Aceasta ar fi nevoia de tratament estimată, dar nu toți doresc ajutor. Nu toți vin la noi. Nevoia exprimată ar fi undeva în jurul a 5.000-6000 de cazuri, oricum peste capacitatea noastră de tratament cu metadonă care deține soluții doar pentru 1.200-1.400 de beneficiari (n.r. foști consumatori). Fie la stat, fie la privat, prin intermediul unor ONG-uri cu care colaborăm”, ne explică cms.șef Lavinius Sava, șef Birou Regional CRPECA III, în cadrul Agenției Naționale Antigrog (ANA), cum stau lucrurile cu raportul dintre toxicomani și posibilitatea sistemului medical de a-i ”absorbi”.

Fiecare are o poveste, mai mult sau mai puțin reală

Cine sunt aceste personaje, acești oameni care au viețuit ani de-a rîndul în umbra drogurilor și acum luptă să scape de acest viciu mortal? În general sunt tineri. Bărbați și femei, deopotrivă. Traficanți de stupefiante, infractori cercetați pentru deținere și consum sau care au furat pentru o doză, viitoare mame ce poartă în pântec prunci la viața cărora nu s-au gândit vreun moment în vremurile în care se drogau.

Sunt și persoane care ar putea fi bunici, indivizi trecuți de 60 de ani. Fiecare are o poveste, mai mult sau mai puțin reală. Mai mult sau mai puțin credibilă. O poveste pe care o adaptează celui din fața sa. Ca să supraviețuiască, au învățat să spună doar ce vrea omul să audă.

Dar asta are mai puțină importanță, pentru că toți sunt pacienți în fața specialiștor ANA - medici, asistenți, psihologi, psihiatri. Toți vor să scape de dependență și de stigmatul care i-a aruncat la periferia societății atunci când au bătut la ușa centrelor ANA. Sau când au fost aduși de polițiștii care îi cercetează pentru comiterea vreunei infracțiuni.

„Sunt personaje setate pe supraviețuire. Fac orice ca să supraviețuiască”

”Vorbim de oameni cu intelect de limită, cu inteligență nativă nelucrată, care nu au mai nimic sau chiar nimic al lor. Nu au serviciu și nici bani, nu au o viață de familie, stau în maghernițe, trăiesc în medii sordide unde se practică prostituția, unde se comit infracțiuni.

Unii nici speranță nu mai au când ajung la noi. În schimb, au probleme cu poliția și cu procurorii, dar și o grămadă de boli grave. Boli psihice severe care se activează, afecțiuni pulmonare și respiratorii, boli cu transmitere sexuală, hepatită B și C și chiar HIV. Sunt adevărate bombe epidemiologice care pot infecta oricând pe cei din jurul lor.

Inclusiv pe noi, cei dintre centrele ANA, cei care le oferim suportul medical și psiho-social. Dar sunt personaje setate pe supraviețuire. Fac orice ca să supraviețuiască. Știu să-și spună povestea în așa fel încât să obțină ceea ce au nevoie. Dar la noi, toți sunt pacienți”, ne spune sociologul Sava.

În vremuri de pandemie cu coronavirus, trei minute pentru fiecare fost toxicoman. Bolnavii de COVID primesc metadona acasă

Pandemia de coronavirus a schimbat radical modul în care se derulează întâlnirile zilnice dintre foștii toxicomani și specialiștii Agenției Naționale Antidrog. Când restricțiile erau ceva mai lejere, ”beneficiarul” intra în centru la ora și la data stabilite în urma unei programări folosind un culoar unic  destinat doar lui, fără posiblitatea de a se intersecta cu cineva. Se spăla pe mâini cu apă și cu săpun, se dezinfecta și apoi ajungea în fața specialistului care îi administra metadona, pastila cu efect asemănător heroinei, pe care trebuia să o ia în fața lui.

Acum, pe fondul creșterii alarmante a numărului de cazuri de COVID-19, timpul s-a comprimat. Totul se derulează în cel mult trei minute și doar la poarta Centrului de prevenire, evaluare și consiliere antidrog al ANA. Cu tot cu verificările obligatorii impuse de siguranța epidemiologică. În 180 de secunde, fostul toxicoman își primește metadona care îl ține departe de heroină, mai schimbă o vorbă cu specialistul care se ocupă de cazul lui , echipat ca la carte împotriva coronavirusului, și semnează niște acte cu un pix pe care îl primește cadou. Pentru a evita riscul unei îmbolnăviri a angajatului agenției.

În cazurile în care beneficiarul s-a îmbolnăvit de coronavirus, o echipă mobilă se deplasează la el acasă și îi duce pastila salvatoare, sigilată într-o pungă specială. La fel se întmplă cu cei internați în spital sau cu cei arestați care sunt sub tratament împoriva dependenței de heroină injectabilă.

Beneficiarii ascultători primesc, ca recompensă, tratamentul și pe două săptămâni