La nivel mondial se caută soluții pentru reducerea poluării, iar un aspect esențial al acestei probleme este legat de transport. Care vor fi măsurile adoptate.

În contextul schimbărilor climatice și cel al discuțiilor despre reducerea poluării, se pune și întrebarea cum se pot deplasa oamenii mai eficient. Din punct de vedere al micșorării emisiei de dioxid de carbon.

Una dintre marile probleme, cea a transportului

Transportul - aici intră în discuție și cel rutier -  este singurul sector în care emisiile de gaze cu efect de seră (GES) nu au scăzut în perioada 1990 - 2019 în Uniunea Europeană și a înregistrat o creștere de 33%. În acest context, deși trebuie să construim mai multe drumuri, trebuie să punem accentul în primul rând pe echiparea acestor drumuri pentru viitor și trebuie să investim mult mai mult în alternative durabile, cum ar fi căile ferate și rețelele sigure pentru călătorii active, conform infoclima.ro.

Modul în care ne mișcăm este una dintre cele mai importante componente ale amprentei noastre de carbon, alături de alegerile noastre alimentare. Anii următori vor aduce schimbări semnificative în Europa, deoarece statele europene intenționează să se îndepărteze de transportul poluant, deschizând calea către mobilitate activă, multimodală și durabilă. Planurile României încearcă să se alinieze acestor tendințe, dar punctul de plecare este mai scăzut decât în orice altă țară europeană, așa că avem mult de lucru.

Chiar avem nevoie de mai multe drumuri în România?

Răspunsul scurt este: da, avem nevoie, pentru că în acest moment calitatea infrastructurii de transport din României este scăzută raportat la nivel global, iar cea rutieră este de cea mai slabă calitate printre toate țările UE.

Cu toate acestea, este nevoie de un răspuns mai lung și mai nuanțat, pentru a analiza transportul în contextul mai larg al schimbărilor climatice. Deși trebuie să construim mai multe drumuri, trebuie să punem accentul în primul rând pe echiparea acestor drumuri pentru viitor și trebuie să investim mult mai mult în alternative durabile, cum ar fi căile ferate și rețelele sigure pentru călătorii active. După cum arată imaginea de mai jos, starea actuală a infrastructurii de transport din România nu este într-o formă prea bună, menționează sursa citată.

Bucureștiul rămâne o capitală extrem de poluată

Drumurile României sunt subdezvoltate (cu doar 910 km de autostradă), prost întreținute și extrem de periculoase. Din păcate însă, țara noastră nu are performanțe mai bune nici în ceea ce privește căile ferate. În ciuda unei densități relativ mari a căilor ferate, rata de electrificare este mai mică decât media UE (53,2%), trenurile sunt ineficiente și lente.

Și în orașe, transportul a devenit o problemă majoră. Potrivit Indexului Global al Traficului produs de TomTom, Bucureștiul a fost cea mai aglomerată capitală europeană în 2020, urmată de Dublin, Atena și Paris. În orele de vârf, șoferii pot petrece între 19 și 24 de minute suplimentare pentru fiecare călătorie de 30 de minute, ceea ce duce la 165 de ore pierdute în orele de vârf pe an.

Deși pandemia de COVID19 a redus numărul deplasărilor cu mașina și aglomerația, capitala României rămâne în urma altor orașe europene care au profitat de pandemie pentru a face mai mult spațiu pentru transportul activ și multimodal.

Contribuția călătoriilor noastre la emisii atmosferice și schimbări climatice

Majoritatea transportului nostru se bazează pe combustibili fosili - petrol, benzină sau gaz. Ritmul de electrificare a transportului a fost destul de lent și, pe măsură ce am devenit din ce în ce mai mobili, emisiile noastre provenite din transport au crescut constant. De fapt, transportul (inclusiv aviația internațională) este singurul sector în care emisiile de gaze cu efect de seră (GES) nu au scăzut între 1990 - 2019 în UE, înregistrând o creștere de 33%.

Impactul negativ al transporturilor dincolo de schimbările climatice - siguranța traficului

Efectele negative ale transportului continuă dincolo de emisii și schimbările climatice. Siguranța este una dintre cele mai mari preocupări asociate cu transportul rutier, ceea ce a determinat UE să creeze Viziunea Zero: un obiectiv de reducere a deceselor rutiere la 0 până în 2050. Din păcate, însă, România este una dintre țările care are cel mai mult de lucru în acest sens. Deși numărul deceselor pe milion de locuitori a scăzut de la 107 în 2010 la 96 în 2019, cifra este încă aproape dublă față de media europeană, iar îmbunătățirea a fost mult mai mică în comparație cu alte țări (de exemplu, Polonia, Croația sau Grecia).