"Arabii liberali" sunt în plină ascensiune, Frăţia Musulmană va fonda un partid, iar armata îi încurajează pe tineri să înfiinţeze formaţiuni politice.

În timp ce armata pregăteşte revizuirea Constituţiei şi organizarea unui referendum, scena politică egipteană se schimbă, partidele încercând să se folosească de spaţiul liber lăsat de plecarea preşedintelui Hosni Mubarak de la putere pentru a se impune.

Cât va rămâne din vechiul regim şi cât se va construi de la zero? Cine va ieşi câştigător din jocul democratic al alegerilor libere? Partidele actuale pleacă din start cu un handicap, nu au o ideologie clară, nici contact cu populaţia şi nu sunt reprezentative.

În schimb, Armata se bucură de încrederea populaţiei, iar mişcările pro-democraţie au dovedit că ştiu să lupte şi în stradă pentru un set de valori, fiind mult mai bine ancorate în jocul politic decât partidele. Acestea din urmă fac eforturi pentru a se defini ideologic în vederea participării la alegerile legislative, care vor avea loc, probabil, peste 6 luni.

Ce va face Frăţia Musulmană

Reprezenţanţii Frăţiei Musulmane şi-au anunţat, ieri, intenţia de a fonda un partid politic, imediat ce Constituţia şi legea partidelor vor fi modificate. Legea fundamentală, în prezent suspendată, conţine un amendament adoptat în 2007, potrivit căruia partidele politice nu pot avea la bază religia.

Frăţia Musulmană a obţinut, prin intermediul candidaţilor independenţi, 88 de fotolii parlamentare în 2005, dar le-a pierdut în al doilea tur de scrutin al alegerilor de anul trecut, pe care le-a boicotat, acuzând regimul Mubarak de fraude electorale.

Acum, mişcarea radicală susţine că dacă va avea reprezentanţi în viitorul legislativ, aceştia nu se vor alia cu alte formaţiuni pentru a intra la guvernare. În plus, Frăţia nu intenţionează să aibă propriul candidat la prezidenţialele din toamna acestui an.

Agenda liberalilor

Frăţia Musulmană ia parte la schimbarea inclusiv politică prin care trece Egiptul, dar, deşi este mai bine organizată decât alte partide şi mai populară, asta nu înseamnă că va deţine puterea, susţine Hala Mustafa, analist politic şi fostă membră a Biroului Politic al partidului fostului preşedinte Hosni Mubarak.

Hala Mustafa face parte din grupul intelectualilor egipteni numiţi de presa occidentală "arabii liberali" şi sugerează că aceştia vor intra în competiţie electorală.

"Noi avem o agendă liberală, atât în plan politic, cât şi economic, iar un punct central al acesteia este respectarea dreptulurilor omului. Noi promovăm o agendă seculară şi, mai exact, o democraţie nu doar electorală, care depinde de cât de libere sunt alegerile, ci o democraţie liberală", explică Hala Mustafa.

Întrebată cum s-a potrivit liberalismul cu apartenenţa sa la partidul lui Mubarak, Mustafa susţine că s-a alăturat formaţiunii când era încurajată aripa reformistă. "Dar am fost dezamagită şi chiar am fost atacată atunci când am facut presiuni pentru reforme profunde, aşa că mi-am dat demisia", povesteşte ea.

Islamul e "religia statului"

Comisia de jurişti care trebuie să modifice Constituţia luna aceasta este condusă de un gânditor islamic moderat şi printre membrii ei se numără un specialist în drept islamic de la Frăţia Musulmană.

Interesant este că nu face obiectul revizuirii articolul 2, potrivit căruia islamul este religia statului, iar principala sursă a legislaţiei e sharia, legea musulmană. Acest articol a fost ignorat de regimul Mubarak, dar, în funcţie de opţiunile politice viitoare, ar putea fi folosit ca bază pentru redactarea de noi legi.

Corespondenţă din Cairo