Evenimentul Zilei > Actualitate > EXCLUSIV. UN POLITICIAN dezvăluie CUM SE FURĂ VOTURI. TREI METODE pentru a câștiga alegerile
EXCLUSIV. UN POLITICIAN dezvăluie CUM SE FURĂ VOTURI. TREI METODE pentru a câștiga alegerile

EXCLUSIV. UN POLITICIAN dezvăluie CUM SE FURĂ VOTURI. TREI METODE pentru a câștiga alegerile

Candidatul UNPR la Primăria Constanţa, Claudiu Palaz, a prezentat mai multe metode prin care se pot fura voturile la alegerile locale.

De 10 ani se află în administrația publică. A fost pe rând secretar general al Prefecturii, prefect și subprefect. A văzut cam tot ce poate închipui despre culisele politicii românești. Acum candidează la Primăria Constanței și dezvăluie, în premieră, cum se fură în alegerile din România.

Metodele pe care le descrie Claudiu Palaz (UNPR) se constituie într-un ghid extrem de precis, fiind primul politician din România care descrie în detalii atât de precise cum se fură voturile. „Mi s-a arătat și am trăit pe propria piele fraudele electorale”, a mărturisit politicianul.

Prima metodă: anularea voturilor unui contracandidat

Nu există secții în care să nu apară voturi anulate, adică buletine care au aplicate două sau mai multe ștampile. De obicei, fenomenul e pus pe seama neștiinței oamenilor, a gradului scăzut de educație în mediul rural, sau este interpretat ca un protest al anumitor cetățeni care își anulează voluntar votul. Palaz deschide o nouă perspectivă asupra voturilor anulate: „Se ștampilează pe ascuns buletinele contracandidatului înainte de a fi puse în saci și duse la Biroul Electoral Central”.

El spune că cea mai mare greșeală la sfârșitul zilei de vot este să se strângă doar ștampilele de vot, nu și tușierele. „Acestea ar trebui strânse primele”, spune Palaz.

Iată cum se procedează:

  • 1. Un membru al comisiei de vot ia amprenta ștampilei și o lipește pe cureaua de ceas sau pe interiorul manșetei de la cămașă. Tot ce îi mai trebuie este o tușieră la îndemână:
  • 2. Se termină, votul, comisia deschide urna, se numără toate buletinele și se așează pe grupe, câte una pentru fiecare candidat votat.
  • 3. Persoana care are copiată ștampila poate lua încă o dată la numărat grămada buletinelor pe care este votat un adversar politic și cu tușiera alături aplică rapid o a doua ștampilă pe colțul acestor hârtii. „Sunt multe voturi anulate care au o a doua ștampilă într-un colț al foii. Acestea sunt puse în grabă, la număratul voturilor”, explică Claudiu Palaz.

A doua metodă: votarea abuzivă în numele celor care au absentat

A doua metodă e și mai simplă: la sfârșitul zilei se adaugă în urne mai multe buletine cu ștampila „Votat” pe un anumit candidat. Iată pașii:

  • 1. Se falsifică pe listele electorală semnăturile celor care n-au venit la vot. Se trec CNP-uri la întâmplare. Să spunem că într-o secție cu 2.000 de votanți, 1.000 n-au venit. Semnezi în fals în numele a 200, crescând astfel artificial prezența la vot.
  • 2. Se ștampilează un număr egal de buletine de vot în căsuța unui candidat.
  • 3. Aceste buletine se adaugă în urnă ca și cum oamenii ar fi venit la vot.

Metoda se aplică spre sfârșitul zilei și se bazează pe mituirea celorlalți membri ai secției de vot sau pe neatenția acestora. „Am pățit-o chiar eu. La ora 19.00 am mers cu familia să votez și apăream pe listă și eu și soția că am fi votat, erau și semnăturile noastre acolo. Le-am arătat buletinele și s-a corectat greșeala”, spune Claudiu Palaz.

A treia metodă: suveica sau lanțul uman în care se votează în exteriorul secției

A treia metodă este cea mai sigură și folosită de partide pe scară largă, dar este foarte costisitoare. E "suveica", un lanț uman în care se fură primul buletin de vot din secție și apoi se dă din mână în mână, fiecare votant primind banul pe loc. Iată cum se desfășoară:
1. Un votant oarecare intră în secție, ia buletinul de vot de la comisie și intră cu el în cabină.

2. Nu-l ștampilează ci îl îndoaie și îl pune în buzunar. Scoate o altă hârtie albă sau un buletin de vot falsificat, îl împachetează discret și îl bagă în urnă ca să pară că a votat.

3. Iese afară unde îl așteaptă organizatorul acțiunii de falsificare. Îi predă buletinul original și primește bani pentru asta. Șeful acțiunii pune ștampila „Votat” în dreptul candidatului pe care-l susține și îl înmânează unui alt votant.

4. Acesta îl bagă în buzunar și intră în secție. Ia de la comisie un al doilea buletin de vot.

5. Intră în cabină, se face că votează dar păstrează în buzunar buletinul pe care l-a primit de la comisie.

6. Iese din cabină și introduce în urnă buletinul ce fusese ștampilat din afara secției.

7. Iese afară și predă buletinul neștampilat șefului acțiunii. Acesta pune din nou votul pe candidatul său și predă hârtia unui alt votant, iar ciclul se reia. Se pot obține astfel sute de voturi dar te costă să convingi fiecare persoană în parte să participe la suveică. La țară, lucrurile merg însă mult mai ușor.

„Când găsiți în urnă o coală albă sau un buletin falsificat, e clar că acolo s-a produs o suveică. Secțiile în care se găsesc aceste urme sunt foarte numeroase”, e explicat Claudiu Palaz.

Cel mai radical furt: mituirea întregii comisii electorale

Există și o a patra formă de fraudare a alegerilor, pe care candidatul din Constanța n-a prezentat-o, ferindu-se să se pronunțe. Este cea mai radicală dar și cea mai eficientă și se spune că este utilizată de candidații foarte bogați care sunt realeși cu regularitate de 3-4 cicluri electorale.

Metoda e simplă: mituiești cu o sumă consistentă toți membrii comisiei electorale din acea secție de votare pentru falsificarea procesului-verbal cu numărătoarea finală a voturilor.
Pur și simplu le propui celor din comisie să închidă ochii la raportarea unor cifre false dându-le pe loc o sumă importantă. Astfel, indiferent de buletinele strânse în saci, pe care nu-i mai ia nimeni la renumărat, în procesul-verbal se trec 3.000 de voturi în dreptul unui candidat, în loc de 2.000.

E o demonstrație de tupeu maxim și se desfășoară, în general, în fiefurile consacrate ale partidelor, unde se elimină astfel riscul oricărei surprize. „De aceea sunt importanți observatorii independenți, veniți din societatea civilă. În Constanța, raportul de forțe este complet dezechilibrat, tot județul fiind la mâna lui Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre”, a concluzionat Claudiu Palaz.