În timp ce milioane de vizoni sunt ucişi în Europa de teama că pot răspândi o versiune de mutaţie a coronavirusului, furnizorii chinezi aflaţi în dificultate, nu iau în seamă că trebuie să-şi închidă activitatea şi profită de mărirea preţurilor globale pentru preţioasa blană a acestor animale.

Cum profită producătorii chinezi de blănuri

Potrivit celor relatate într-o anchetă a Reuters, crescătorii de vizoni chinezi, zguduiţi de interzicerea comerţului de animale sălbatice de la începutul pandemiei, îşi reiau activitatea de creştere a vizonilor în timp ce comercianţii au mărit preţurile cu până la 30%, profitând de scăderea drastică a ofertei pe plan mondial.
Danemarca, cel mai  mare exportator de blănuri de vizon din lume, la începutul lui noiembrie a ucis circa 15-17 milioane de animale după ce unele exemplare au rezultat pozitive la o formă mutantă de coronavirus ridicând îngrijorarea că această formă, rezistentă la vaccinuri, s-ar putea transmite la om.

Înainte de acest măcel programat, China era al doilea producător mondial de blănuri de vizon. Acum a cucerit primul loc

Beijingul a demonstrat un comportament de toleranţă zero la noile riscuri de infecţie, monitorizând carnea şi fructele de mare congelate importate şi punând în carantină comunităţile unde se verificau noi focare. Dar n-a întreprins acţiuni împotriva crescătoriilor sale de vizoni, care potrivit cercetătorilor sunt circa 8.000 şi deţin circa 5 milioane de exemplare.

„Nu mi-e teamă că voi contacta virusul de la blana de vizon fiindcă sunt sigur că guvernul chinez va face toate controalele necesare”, spune Wang Zhanhui, proprietarul unui magazin, plimbându-şi mâna deasupra unui bucăţi de blană neagră, strălucitoare.
Chestiunea este privită diferit de grupurile care luptă pentru drepturile animalelor din toată lumea care au solicitat interzicerea creşterii animelor pentru blană, afirmând că pandemia Covid-19 demonstrează că creşterea intensivă nu e doar crudă ci şi periculoasă pentru sănătatea omului. „Când este vorba de riscuri pentru sănătatea publică, aceste crescătorii şi aceste pieţe sunt asemănătoare cu pieţele de la Wuhan, unde se spune că a avut originea coronavirusul – a afirmat Jason Baker, vicepreşedinte senior al People for the EthicalTreatment of Animals (PETA)”

Crescătoriile de animale pentru blană sunt pline de animale bolnave, stresate şi rănite şi sunt un teren fertil pentru boli.

Dar în timp ce autorităţile au intensificat controalele şi au oferit teste gratuite pentru coronavirus unor structuri mari de crescătorii, este destul de puţin probabil ca Beijingul să reprime un sector care generează o cifră de afaceri de 50 de miliarde de dolari anual în China.

China este destul de conştientă de riscurile pentru sănătate pe care le pot reprezenta crescătoriile intensive de animale, cunoscute de a fi surse de boli infecţioase ca râia şi turbarea. Din această cauză cea mai mare parte a acestor structuri sunt supuse la un riguros regim de vaccinare şi igienă. Dar nu sunt precizate controalele mai ample fiindcă aceste tipuri de crescătorii de animale de blană sunt o tactică a autorităţilor locale de a mai uşura sărăcia în comunităţile rurale şi în provincii ca Hebei, unde devin o oportunitate de câştiguri pentru muncitorii industriali calificaţi, scrie La Stampa.