Evenimentul Zilei > Actualitate > Cum renaşte „scaunul” săsesc la Rupea
Cum renaşte „scaunul” săsesc la Rupea

Cum renaşte „scaunul” săsesc la Rupea

PROIECT În 2012, cetatea Rupea din localitatea cu acelaşi nume, va fi redată circuitului turistic, fiind reabilitată cu fonduri europene.

EVZ prezintă astăzi un alt reportaj din proiectul "Idei pentru România 255". Participă la concursul organizat de EVZ şi MCSI pentru a câştiga un laptop şi pentru a afla mai multe despre importanţa investiţiilor IT&C în comunităţile mai puţin dezvoltate din România.
De pe Dealul Cohalmului, pe drumul care leagă Braşovul de Sighişoara, cetatea săsească din Rupea veghează asupra zonei, într-o ţinută sobră, aproape austeră. Construită în secolul al XIV-lea, cetatea, acum în paragină, va fi reabilitată şi redată circuitului turistic naţional şi internaţional în 2012.

Acesta este obiectivul primarului din localitate, Flavius Dumitrescu, care din 2002 încearcă să obţină fonduri pentru renovarea cetăţii istorice. În 2005, proiectul edilului a primit undă verde şi din aprilie 2010 accesul în cetate a fost interzis, iar aceasta a intrat în reparaţii.

Contractarea a fost făcută pe 30 de milioane de lei – fonduri europene –  iar la licitaţia pentru execuţie au rămas 20 de milioane, fără TVA, explică edilul. Astfel, monumentul istoric va intra în renovare completă, la trei niveluri. Pe de o parte, spune primarul, vor fi făcute lucrări de infrastructură, atât de canalizare, electricitate şi apă, cât şi de drumuri de acces şi renovarea pavelelor istorice. Iar pe de altă parte, cetatea va fi restaurată complet.

Adevărul istoric se pierde în legendă

Cetatea Rupea – Räppes în dialectul săsesc şi Reps în germană – a fost cetate dacică, purtând numele de Rumidava. Romanii i-au dat numele pe care îl poartă şi astăzi, „rupes” în latină însemnând piatră sau stâncă.

La mijlocul secolului al XIV-lea, aşezământul a fost reclădit de saşi şi extins ca cetate şi refugiu pentru satele din zonă. Partea de legendă, care s-a transmis din generaţie în generaţie, vorbeşte despre vizita lui Vlad Ţepeş la această cetate şi mai ales despre clădirea fântânii interioare folosind prizonieri tătari. „Dincolo de adevărul istoric, turiştii sunt atraşi mai ales de legende, vor să audă poveşti, să se plimbe pe drumuri de strajă pe unde odată au trecut cavalerii teutoni”, spune edilul Flavius Dumitrescu.

Aşezământul fortificat formează patru incinte, fiind întărite din loc în loc cu turnuri poligonale, de unde erau supravegheate împrejurimile. Mai mult, accesul în cetate era controlat de mai multe porţi interioare.

Conştient de importantul rol turistic pe care îl joacă cetatea – mai ales după ce a văzut că numărul străinilor care vor să o viziteze este din  în ce mai mare – primarul a demarat două proiecte cu Ministerul Turismului, prin care îşi propune „renaşterea scaunului săsesc, pentru că aici a fost scaun săsesc, şi promovarea tradiţiilor locale”.

Mai mult, primăria derulează şi un proiect cu Ministerul Culturii prin care sunt promovate bisericile fortificate săseşti. Rupea are şi ea una, din secolul al XIV-lea, care este unică prin picturile murale, dar şi prin orga în formă de scoică. În plus, cei care vor să viziteze zona se pot opri şi la Muzeul de Etnografie din localitate, dar pot face excursii şi la Viscri – satul unde prinţul Charles al Marii Britanii deţine o casă săsească veche – dar şi la bisericile fortificate dinspre Odorhei şi Sighişoara.

„Toată cetatea asta, dacă noi nu reuşim să o integrăm într-un circuit turistic naţional şi internaţional, n-am făcut nimic. Putem pune lacăt pe ea”, primarul din Rupea, Flavius Dumitrescu

Cetatea mărturie a fugii saşilor

Un interes semnificativ pentru zonă îl arată germanii, mulţi venind în zonă în căutarea orginilor. În Rupea, ca în multe sate din judeţele Braşov şi Sibiu, trăiau sute de mii de şasi, mărturie fiind nu numai casele înalte cu porţi care ţin deoparte ochii cercetători ai trecătorilor, dar şi bisericile fortificate şi cetăţile pe care le întâlneşti în câteva localităţi.

Din decembrie 1989, saşii din Rupea au început să plece în Germania. La final de 1990, aproape 3.000 de persoane emigraseră în Germania. Iar astăzi, în oraşul cu 5.700 de locuitori, potrivit edilului, mai sunt doar două-trei familii pure de saşi, restul fiind mixte.

Un alt exemplu este la 80 de kilometri de Sibiu, unde istoria nescrisă a saşilor îl întâmpină pe vizitator la fiecare colţ. Comuna Biertan, în care la mijlocul secolului al XIII-lea s-au aşezat saşii, este printre puţinele aşezări unde istoria a rămas vie, ca rana deschisă a emigrării.

Renovarea cetăţii a triplat preţurilor terenurilor

Odată cu demararea proiectului de reconstrucţie, valoarea terenurilor din jurul cetăţii aproape s-a triplat. „Acum 10 ani, terenul se vindea la hectar,  pe când acum se vinde cu metrul pătrat şi un metru costă cam 10-12 euro”, explică primarul Flavius Dumitrescu.

El consideră că includerea cetăţii în circuitul turistic va duce la dezvoltarea zonei, dar şi la ridicarea nivelului de trai al localnicilor. „Se vor crea mai multe locuri de muncă. Eu îi încurajez pe localnici şi le spun celor care au case să îşi mai construiască una-două camere de închiriat. Sau în şură, sau în curte să pună o masă unde să servească mâncare pură, ecologică”, mai spune edilul oraşului.

Argumentele lui sunt istoria şi valoarea istorică a zonei, frumuseţea peisajului, la care se adaugă lipsa poluării, dar şi faptul că pădurile din jurul Rupei, la fel ca cele din Caransebeş, sunt singurele din ţară în care cresc celebrele trufe, considerate delicatese culinare.

Citiţi mai multe despre importanţa şi rolul campaniei "Idei pentru România 255":

  • Cum produc ouă "găinile fericite" din Călăraşi
  • Grădiniţa din Săruleşti i-a scos pe romi din corturi
  • Câştigă un laptop cu EVZ şi MCSI. Concurs "Idei pentru România 255"
  • Din cabina de tractor, la viaţa de apicultor

Concursul "Idei pentru România 255" se desfăşoară în perioada 23 noiembrie – 6 decembrie 2010, pe site-ul www.ecomunitate.ro, un portal al programului naţional "Economia bazată pe Cunoaştere", derulat de MCSI.

Invităm cititorii evz.ro să contribuie cu idei pentru cele 255 de comunităţi. Găsiţi  exemple de proiecte sau idei reuşite în articolele din secţiunile educaţie, administraţie, business şi cultură de pe portalul www.ecomunitate.ro. Cu fiecare comentariu postat cresc şi şansele de a câştiga marele premiu, un laptop performant.