Cum iese Grecia din criză: se vinde Germaniei

Tot mai multe voci susţin că planul secret prin care statul elen va fi obligat să-şi vândă activele la un preţ mic există în realitate şi că este necesar.

Eureca, planul secret de salvare a Greciei, despre care s-a scris că ar fi conceput de Germania, implică, practic, faptul că ţara ar trebui să cedeze controlul asupra activelor statului. Tot mai multe voci spun că planul, potrivit căruia Grecia ar trebui să-şi vândă toate activele publice pentru o sumă de circa 125 de miliarde de euro către o instituţie a Uniunii Europene, este mai mult decât o simplă ipoteză. Adâncită într-o recesiune care depăşeşte 6%, şi care va continua şi anul viitor, potrivit oficialilor statului elen, Grecia nu are puterea economică de a se pune pe picioare pentru a plăti datoria publică imensă. "Cred că, în cele din urmă, ţara va fi salvată, dar mai întâi va trebui să se gândească să vândă câteva insule Germaniei", a spus, pentru EVZ, analistul economic Ilie Şerbănescu. Mai multe voci confirmă faptul că planul a fost deja luat în discuţie. "Vânzarea activelor deţinute de statul grec a fost, de fapt, o propunere luată în cacul atunci când s-a vorbit despre garanţiile care ar trebui să însoţească un al doilea pachet de ajutor financiar", a scris, ieri, publicaţia Capital din Grecia. Alte voci spun, de asemenea, că statul ar putea fi obligat să cedeze şi o parte din suveranitate, cel puţin deciziile de ordin fiscal urmând să fie luate de reprezentanţi ai forurilor europene. Germania, actorul principal Germania ar putea fi actorul principal în această nouă operaţiune, fiind cel mai puternic implicată în planul de salvare a zonei euro. Ieri, Bundestagul a aprobat creşterea rolului jucat de Fondul European de Salvare Financiară (EFSF), care are o valoare de 440 de miliarde euro, jumătate fiind reprezentată de contribuţia Germaniei. Până când planul de salvare ar putea fi pus în joc, Grecia trebuie să rezolve însă problema actuală: asigurarea fondurilor care îi vor permite să nu intre în incapacitate de plată peste câteva săptămâni. Troika, reprezentanţii finanţatorilor care au acordat pachetul de sprijin financiar pentru Grecia, a ajuns ieri la Atena pentru a discuta oferirea următoarei tranşe de împrumut. Mulţi analişti financiari sunt de părere că miza politică a acesteia este prea mare pentru ca finanţatorii să refuze eliberarea banilor. REACŢII Europenii, împotriva propunerii de taxare a băncilor Discursul pe care Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, l-a susţinut, miercuri, în Parlamentul European şi în special propunerea de taxare a băncilor, care, spunea oficialul CE, ar putea "înapoia astfel societăţii o parte din ajutorul care le-a fost oferit", a primit deja primele reacţii din partea pieţei. Oficialii Marii Britanii au spus că vor "rezista" oricăror propuneri de acest gen, scrie Wall Street Journal. Şi asta nu pentru că ar fi din principiu împotriva taxei, ci pentru că aceasta ar trebui introdusă peste tot în lume, pentru a crea condiţii egale de afaceri pentru băncile de pe tot globul. Alţi critici ai acestei măsuri au spus că vine într-un moment extrem de prost, în care lumea ar trebui să se concentreze mai degrabă pe creşterea economică. Banca Centrală Europeană se opune Cerinţa ca statele din zona euro să adopte întărirea capacităţii Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF), formulată de Barroso, a fost însă în acord cu deciziile luate la nivel european atât de finlandezi, cât şi de germani, aceştia din urmă adoptând- o în parlament cu o majoritate covârşitoare. Nemulţumit de lentoarea cu care înaintează luarea deciziilor la nivel european, Barroso a cerut ca, pe termen scurt, Banca Centrală Europeană (BCE) să ia măsuri pentru a detensiona presiunile exercitate acum de pieţe asupra statelor mai slabe din zona euro. "Am încredere că BCE va face tot ce e necesar pentru a asigura integritatea zonei euro şi stabilitatea sa financiară", a spus acesta. Însă, o parte din reprezentanţii BCE nu sunt de acord ca banca să-şi asume o sarcină care revine politicienilor. Totodată, Barroso a spus că cele 17 state din zona euro trebuie să aprobe măsurile convenite pe 21 iulie: introducerea mecanismului permanent de stabilitate financiară, care ar urma să preia rolul jucat de EFSF, din 2013. Acesta ar trebui să devină funcţional din iulie 2013, dar Germania şi alte state vor să grăbească apariţia sa cu circa un an. Citiţi şi:

• Deutsche Welle. Six-pack anti-criză
• Grecia a ajuns în ziua Z. Salvarea Europei, aproape
• Lumea trebuie să fie pregătită pentru un nou val de criză