Cum evoluează cazul lui Beatrice Rancea, fostul director al Operei Naționale din Iași
- Iulia Moise
- 4 iulie 2021, 18:30
La începutul lunii martie, un scandal monstru izbucnea la Opera Națională din Iași, având-o ca protagonistă pe Beatrice Rancea, managerul instituției la momentul respectiv.
În primăvara acestui an, un scandal de proporții a izbucnit la Opera Națională și Iași. Beatrice Rancea, managerul Operei Naţionale Române din Iaşi este cercetată penal într-un dosar privind nereguli financiare la Operă cu un prejudiciu de 5 milioane de lei. Aceasta a fost plasată sub control judiciar.
Beatrice Rancea a fost audiată după ce procurorii care i-au percheziționat casa și biroul de la Operă. Timp de patru luni a fost sub incidența controlului judiciar, dar măsura a fost revocată acum, scrie Rețete și Vedete.
„În baza art.2151 alin.5 Cod procedură penală cu referire la art.213 alin.6 Cod procedură penală revocă măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpata Rancea Beatrice – cu datele de stare civilă şi domiciliul anterior indicate”, se arată în decizia instanței.
Percheziţiile au loc în contextul în care la Opera Naţională Română din Iaşi există de mai multă vreme un conflict între o parte dintre angajaţi şi managerul instituţiei, Beatrice Rancea, motiv pentru care s-au făcut mai multe plângeri penale de ambele părţi şi au fost deschise şi acţiuni în judecată.
Procurorii susţin că, începând cu anul 2014, s-a constituit şi a acţionat în Iaşi şi Bucureşti un grup infracţional organizat condus de către Beatrice Rancea, actual manager al Operei Naţionale Române din Iaşi şi fost director al Operei din Bucureşti.
Membrii grupului au obţinut sume mari de bani provenind din subvenţii şi alocări de la bugetul de stat, în speţă de la bugetul Ministerului Culturii.
Acţiunile membrilor grupului vizau delapidarea, în diferite moduri, a subvenţiilor acordate de Ministerul Culturii pentru promovarea sistemului cultural prin intermediul Operei Naţionale Bucureşti şi a Operei Naţionale Române Iaşi.
Investigaţia procurorilor a scos în evidenţă faptul că activitatea infracţională a grupării a acoperit, pe de o parte, întreaga gamă a achiziţiilor, iar pe de altă parte a vizat şi cheltuielile cu colaboratorii şi chiriile.
Scopul ar fi fost delapidarea sumelor de bani, prin manopere frauduloase, pentru satisfacerea intereselor proprii ale membrilor grupului şi ale colaboratorilor acestora.
„Astfel, ar fi fost conceput un sistem menit să crească nivelul de trai al membrilor grupului, într-un mod discreţionar în realizarea actului managerial, dar şi prin scurgerile ilegale de bani, fără consultarea departamentelor specializate, de achiziţie publică sau de contabilitate, prin încheierea de contracte comerciale, civile şi de cesiune de drepturi de autor, fără respectarea prevederilor legale, în beneficiul membrilor grupului şi al partenerilor acestora, delapidând în acest mod patrimoniul unităţii administrate", spune Poliţia Română.