Istoria secreta
Cum au încercat britanicii să oprească exportul de petrol românesc către Germania nazistă
Germanii intră la bănuieli
Pentru ca misiunea britanică de pe Dunăre să fie dusă la bun sfârșit, partea a doua a operațiunii prevedea plasarea de militari înarmați și explozibili pe vasele flotei Goeland. Așa se face că pe 29 martie, o navă la bordul căreia se aflau 60 de ofițeri și militari, treizeci de tone de armament și muniție precum și 300 de kilograme de explozibil a acostat la Sulina. Materialul militar era ascuns în lăzi, iar documentele însoțitoare arătau că ar fi vorba de piese de schimb pentru reprezentanța Chrysler din Budapesta.
Apariția a atras atenția serviciilor germane care au pus sub supraveghere nava, având suspiciuni în legătură cu încărcătura și cei 60 de soldați.
La Sulina s-a format un convoi din mai multe vase, sub pavilionul Goeland, iar explozibilul a fost plasat pe un șlep. La 1 aprilie flota a părăsit portul având ca destinație Porțile de Fier, urmărită de un vas cu aburi, închiriat de serviciile militare germane.
Eșecul operațiunii de pe Dunăre
Pe trei aprilie, flota britanică a ajuns la Giurgiu unde a oprit pentru alimentarea cu carburant. La intervenția ofițerilor germani, autoritățile române au demarat un control pe remorcherul principal, ocazie cu care au descoperit arme, uniforme militare și o sumă de bani. La o nouă inspecție, două zile mai târziu, au fost descoperiți de explozibilii, iar acest lucru a întârit bănuielile oficialilor germani care au făcut presiuni asupra Guvernului român ca să oprească flotila.
În cele din urmă, regele Carol II a cedat și a dispus ca navele britanice să fie întoarse la Brăila, fără încărcătura de material militar. Aceasta avea să fie returnată mai târziu, având în vedere că România era un stat neutru.
Astfel a eșuat operațiunea de pe Dunăre, pusă la cale de britanici ca să împiedice aprovizionarea Germaniei cu petrol românesc.
Recomandările noastre
