Cum ar putea arăta următoarele zile de război dintre Israel, SUA și Iran. Hari Bucur-Marcu: Ar putea urma o ofensivă propagandistică

Expertul în politici de securitate Hari Bucur-Marcu, ofițer de aviație, fost membru al Statului Major General al Armatei și specialist cu experiență în structurile NATO, a făcut o analiză a primei zile de război. Decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit” pentru contribuția la integrarea României în NATO, strategul militar trece în revistă principalele repere care ar trebui avute în vedere pentru înțelegerea conflictului.

Cum putea fi prevenit conflictul dintre Israel și Iran

În debutul analizei sale, expertul subliniază că actualul război s-ar fi putut evita, în opinia sa, dacă anumite condiții ar fi fost acceptate anterior de autoritățile iraniene. El indică faptul că miza centrală rămâne politica de stat a Iranului și ambițiile sale strategice, considerate drept factorul declanșator al confruntării. În această cheie trebuie citite atât operațiunile militare, cât și mesajele transmise de Washington.

„Câteva repere necesare pentru înțelegerea primei zile a războiului Americano-Istraeliano-Iranian. Singura soluție de pace este aceeași care ar fi prevenit războiul, dacă ar fi fost acceptată de Teheran și anume Iranul să își fi schimbat radical politica sa de stat agresiv, cu ambiții nucleare. Adică, războiul ce a început în dimineața asta se va opri în momentul în care guvernanții iranieni vor accepta condițiile formulate explicit de Statele Unite ale Americii:

• renunțarea la orice ambiții de putere militară nucleară (încetarea oricăror demersuri de îmbogățire a uraniului iranian și închiderea tuturor facilităților în care s-ar putea produce o armă nucleară, precum și supunerea la inspecții internaționale)

  

  Gică Popescu, mesaj pentru Gică Hagi după ce a fost numit selecționer al naționalei României: Acum este momentul tău

  

  Un român a rămas blocat într-un container în timp ce fura haine. După ce a fost eliberat, polițiștii l-au găsit într-un alt container

• renunțarea la arsenalul de rachete cu rază medie și lungă de acțiune, care ar putea purta la țintă ogive nucleare

• renunțarea la finanțarea sateliților iranieni din regiunea Orientului Mijlociu, care sunt formațiuni teroriste înarmate și care ar putea practica și terorismul nuclear, dacă Iran ar deveni putere nucleară”, și-a început analiza expertul în politici de securitate Hari Bucur-Marcu.

Primele lovituri din prima zi de război au vizat simbolurile puterii religioase

În continuarea analizei, Hari Bucur-Marcu avansează ideea că, în lipsa unui compromis anterior declanșării ostilităților, conflictul ar putea conduce la o transformare politică internă în Iran. El nu vorbește despre o intervenție directă pentru impunerea unui nou regim, ci despre o slăbire strategică a centrelor de putere ale actualei conduceri, astfel încât o schimbare să devină posibilă din interior.

Strategul explică și logica primelor atacuri, care ar fi vizat exact aceste simboluri și structuri esențiale ale puterii.

„În condițiile în care guvernanții de la Teheran au refuzat să satisfacă aceste cerințe legitime americane și internaționale, înainte de declanșarea războiului, este evident că va trebui să aibă loc o schimbare de regim politic în Iran, pentru ca noua conducere politică și administrativă să vină cu o nouă politică de stat, alta decât cea agresivă, promovată de ayatollahul Ali Khamenei. Doar că nici America și nici Israel nu par dispuse să efectueze ele această necesară schimbare de guvern sau chiar de regim politic.

Tot ce își propun ele este să lovească efectiv acele elemente de putere ale conducerii teocratice de la Teheran, astfel încât să devină posibilă o schimbare de guvern fără vărsarea de sânge pe care au cunoscut-o iranienii în demonstrațiile de stradă anti-regim, soldate cu zeci de mii de victime. De aceea, primele lovituri din prima zi de război au vizat simbolurile puterii religioase și politice iraniene, clădiri și persoane, precum și capacitatea lor de control și comunicații”, a mai scris acesta pe Facebook.

Ali Khamenei / sursa foto: captură video

Superioritatea aeriană și dinamica militară a conflictului

Din punct de vedere strict militar, analiza subliniază diferența majoră de capabilități între Iran și adversarii săi. Totuși, expertul avertizează că superioritatea aeriană nu înseamnă automat o încheiere rapidă a confruntării, întrucât războiul modern implică mobilitate, camuflaj și strategii de epuizare.

„3. Din punct de vedere militar, nu există nicio îndoială că Iranul nu poate face față atacului din aer american și israelian. Asta nu înseamnă că războiul se va termina în câteva ore sau în câteva zile, prin lovirea exhaustivă a tuturor obiectivelor militare și de putere iraniene.

Multe dintre obiective sunt mobile (inclusiv lansatoarele de rachete cu care încearcă Iranul să răspundă atacului, prin lovirea unor obiective din statele vecine) și nu se poate afla poziția lor exactă decât în momentul activării lor.

Apoi este de așteptat ca Iranul să fi pregătit o gamă variată de machete, de simulatoare, de ținte false, doar pentru a epuiza loviturile atacatorilor pe asemenea obiective fără nicio valoare. Toate astea țin de economia războiului și rezolvarea lor va necesita un timp mai îndelungat de pregătire a lovirii fiecărui obiectiv în parte.”

Hari Bucur-Marcu explică cum ar putea arăta următoarele zile de război

Într-o etapă incipientă a conflictului, spune expertul, este dificil de anticipat configurația exactă a unei zile complete de lupte. Totuși, anumite direcții strategice par deja conturate, în special în ceea ce privește utilizarea munițiilor de precizie și protejarea forțelor proprii.

„4. Este prea devreme să anticipăm cam cum va arăta o zi completă de război în Iran, dar sunt câteva aspecte ce par aproape sigure:

• lovirea din aer a obiectivelor terestre iraniene se face și va continua să se facă cu muniții de înaltă precizie, lansate din aeronave, din afara spațiului aerian al Iranului, sau cu rachete de croazieră, prevenindu-se astfel expunerea echipajelor americane și israeliene eventualei apărări aeriene a iranienilor;

• lovirea din aer a obiectivelor maritime, mai ales ale marinei militare iraniene, se va face pe priorități, prima fiind cea care identifică capabilitățile de blocare a căilor navigabile din regiune;

• apărarea obiectivelor terestre și maritime americane va lua în considerare nu numai contracararea loviturilor iraniene cu rachete și drone, ci și activitatea unor eventuale grupuri de diversiune și de acțiune în adâncime, precum și activitatea unor formațiuni teroriste, iraniene sau ale saleliților Teheranului.”

Bătălia pentru opinia publică internațională

Nu în ultimul rând, analiza se extinde asupra frontului informațional și mediatic. În viziunea lui Hari Bucur-Marcu, reacția opiniei publice globale ar putea juca un rol semnificativ în evoluția conflictului, mai ales dacă presiunea politică asupra Washingtonului și Ierusalimului va crește.

„Este de așteptat ca Iranul să fi pregătit pe îndelete, în folosul său propriu, o reacție favorabilă de opinie publică internațională similară cu cea care a sprijinit teroriștii Hamas, după 7 octombrie 2023, de ajunseseră să fie portretizați teroriștii, din agresori criminali în mase, ca victime ale “ocupației“ israeliene.

Așa că ar trebui să ne așteptăm ca multe voci publice internaționale să condamne acțiunea americană și israeliană ca fiind agresiune sancționabilă de dreptul internațional, să pună în discuție autoritatea Administrației Trump de a lansa acest atac, să evoce dreptul Iranului de a-și hotărî singur soarta și așa mai departe. Așa cum ar trebui ne așteptăm la proteste de mase, în mari universități contaminate (aceleași care au protestat și pro-Hamas), dar și în capitalele occidentale, precum și la exacerbarea atitudinilor publice anti-americane și anti-israeliene.

Toate astea în speranța că puterea militară ofensivă a Statelor Unite se va epuiza înainte de epuizarea capacității Iranului de a încasa lovituri și că războiul se va opri astfel, cu regimul criminal de la Teheran încă în poziție.”