Cum alege România furnizorii pentru modernizarea Armatei prin SAFE. Lista proiectelor cheie din Apărare

Sursă: Albertophotography | Dreamstime.com

România a primit a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană prin Programul SAFE, depășind 16,6 miliarde de euro. Pentru a accesa aceste fonduri, autoritățile trebuie să accelereze procedurile de selecție a companiilor care vor implementa proiectele, toate contractele urmând a fi semnate până la sfârșitul lunii mai, cu termen-limită pentru finalizarea lucrărilor la finele anului 2030. Ministerul Apărării Naționale (MApN), actor principal în programul strategic „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), coordonat de Cancelaria premierului, a prezentat pentru Mediafax un raport privind stadiul procedurilor necesare pentru accesarea fondurilor destinate modernizării Armatei și a infrastructurii asociate.

Armata României, modernizată cu bani europeni

Finanțarea, oferită prin credite cu o dobândă redusă de 3%, va sprijini nu doar înzestrarea modernă a Armatei Române și infrastructura asociată, ci și proiecte de infrastructură duală gestionate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – inclusiv segmentele Autostrăzii Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret, cu o valoare de 4,2 miliarde de euro – precum și investiții pentru Ministerul Afacerilor Interne și alte structuri din sistemul național de apărare, în sumă de 2,8 miliarde euro.

Ministerul Apărării Naționale coordonează 21 de proiecte în programul SAFE, cu o valoare totală de 9,53 miliarde de euro. Zece dintre acestea sunt realizate prin achiziții comune cu alte state, iar 11 prin achiziții individuale ale României, a declarat ministrul Radu Miruță în cadrul primei conferințe care a prezentat componentele programului pentru țară, condusă de șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca.

„Ministerul Apărării Naționale, prin autoritățile contractante, întreprinde demersurile necesare pentru deschiderea contractelor de achiziție publică din domeniile apărării și securității, în conformitate cu prevederile Instrumentului SAFE și ale OUG nr. 62/2025. Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Generală pentru Armamente, poate derula atât achiziții individuale, cât și achiziții în comun cu alte state, potrivit art. 7 din OUG nr. 62/2025”, a arătat MApN.

Detalii despre documentație

Reprezentanții Ministerul Apărării Naționale au explicat că procedurile de achiziție pentru proiectele SAFE vor fi inițiate după aprobarea documentelor elaborate de grupul de lucru interinstituțional. Aceste documente sunt analizate și avizate de prim-ministru, apoi înaintate spre aprobare Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Potrivit MApN, OUG nr. 62/2025 stabilește cadrul procedural și instituțional pentru implementarea Instrumentului SAFE, însă nu prevede un calendar fix pentru derularea achizițiilor. Termenele concrete vor fi stabilite în funcție de aprobarea etapelor și de implementarea fiecărui proiect în parte.

Din cele 21 de proiecte ale programului SAFE, contractul pentru rachetele Mistral a fost deja semnat, iar documentația tehnică pentru restul proiectelor este pregătită, mai arată aceștia. Procedurile urmează să se desfășoare conform legislației în vigoare, respectând termenul-limită de 31 mai pentru semnarea contractelor.

Plan de modernizare pentru Armată. Cum au fost identificați potențialii furnizorii

MApN a oferit explicații legate de modul în care sunt identificați potențialii furnizori.

„Potrivit art. 5 alin. (1) din OUG nr. 62/2025, Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală pentru armamente, identifică potențialii furnizori pe baza documentelor de fundamentare și transmite acestora solicitări de informații, în vederea evaluării: * îndeplinirii cerințelor operaționale sau similare; * îndeplinirii cerințelor de cooperare, după caz; * termenelor de livrare; * estimării prețului achiziției”, spun reprezentanții Ministerului.

Potrivit oficialilor MApN, răspunsurile furnizorilor sunt analizate de un grup de lucru interinstituțional, iar documentele de analiză rezultate sunt avizate de prim-ministru și trimise spre aprobare Consiliului Suprem de Apărare a Țării. După aprobarea acestora, autoritățile contractante pot demara procedurile de achiziție.

Ce limite există

OUG nr. 62/2025 nu prevede un număr fix de furnizori, acesta fiind stabilit pentru fiecare proiect în parte. Dacă sunt identificați mai mulți candidați eligibili, evaluarea se face pe baza termenelor de livrare (40%) și a prețului achiziției (60%). Datele despre operatorii selectați vor fi comunicate după aprobarea finanțării și finalizarea procedurilor interne, care necesită și aprobarea CSAT, potrivit MApN.

România beneficiază de o alocare de 16,68 miliarde euro, a doua ca mărime în Programul SAFE după Polonia. Din această sumă, 4,2 miliarde euro sunt destinate Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru proiecte de infrastructură duală, iar 12,4 miliarde euro sunt alocate structurilor din sistemul național de apărare, dintre care aproximativ 9,6 miliarde euro merg către programele de înzestrare și infrastructura Armatei Române.

Proiecte-cheie pentru Armata Română

Proiectele vizate de MApN includ dezvoltarea capabilităților în apărare aeriană și antirachetă, sisteme navale, comandă și control, mobilitate și logistică, sisteme fără pilot și capabilități C-UAS, muniții și armament individual, precum și infrastructură de simulare și antrenament.

Printre achizițiile deja asumate se numără contractul cu Franța pentru rachetele Mistral, în valoare de 652 milioane euro, realizat în cooperare cu alte șase state. Tot din Franța vor fi achiziționate 12 elicoptere H225 și 12 sisteme radar. În colaborare cu Germania, România va cumpăra trei sisteme de apărare antiaeriană care vor completa sistemul Patriot și două sisteme de comandă pentru apărarea antiaeriană.

Lista de achiziții cuprinde, printre altele, transportoare blindate 8×8 Piranha 5, platforme de transport și logistică pe roți, posturi integrate de comandă pentru apărare aeriană, nave de patrulare și intervenție, elicoptere multi-misiune H225M, sisteme de rachete navale NSM, arme și muniție NATO, mașini de luptă pentru infanterie pe șenile, sisteme de simulare, platforme software C4ISR, sisteme portabile de apărare aeriană MANPAD, sisteme VSHORAD cu C-UAS și C-RAM, drone mini-UAS și muniție pentru sisteme de apărare aeriană.