Social
Cum a fost vremea în Transilvania acum 500 de ani. Studiu inedit de climatologie istorică, realizat de un universitar orădean
Din cuprinsul articolului
Scopul celor care se ocupă de climatologie istorică este de a reconstitui modelele meteorologice ale unor epoci trecute și de a studia efectele climei asupra societății acelor timpuri. „Singura constantă a climei este că e inconstantă”, spune cercetătorul orădean.
Abordare bazată pe trăirile oamenilor
Studiul universitarului orădean se bazează pe analiza unor documente oficiale, dar și a unor scrieri personale precum cronici și jurnale. "Eu am încercat o abordare centrată pe trăirile oamenilor", spune autorul ineditului studiu climatologic, lector universitar dr. Tudor Caciora de la Universitatea Oradea. Metoda de abordare a studiului îl diferențiază pe orădean de autorii maghiari din secolul XIX , care au avut preocupări privind climatologica istorică.
Aceștia se bazau în studiile lor pe informații cum ar fi : inelele vizibile în secțiuni ale trunchiului copacilor, sedimente din sol sau izotopi de gheață. Studiul realizat de universitarul orădean și echipa sa de colaboratori „ilustrează interacțiunea complexă dintre valurile de căldură, secete, inundații și impactul lor, în cascadă, asupra agriculturii, sănătății publice și stabilității societății, subliniind rolul semnificativ al climei în modelarea istoriei umane”.Lect. univ. dr. Tudor Caciora spune că a decis să cerceteze informațiile din arhive cu privire la vremea din Transilvania deoarece în „Regat”, pentru acea perioadă, documentele cu privire la acest subiect lipsesc aproape cu desăvârșire.
Ciuma s-a răpândit din cauza condițiilor climatice
În studiu apar considerații despre verile și iernile de altă dată, dar și despre legătura dintre climă și epidemii. În timp ce, mai ales Franța și Germania s-au confruntat, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, cu ceea ce specialiștii au numit Mica Glaciațiune, în România, fenomenul s-a făcut simțit cu circa 100 de ani mai târziu. „
Transilvania a cunoscut Mica Eră Glaciară Foto: Profimedia
În estul continentului erau veri și chiar ierni calde. În prima jumătate a secolului XVI, a fost secetă, asociată cu fenomene precum recolte slabe și malnutriția. Nu clima a determinat epidemiile de ciumă din acea perioadă", spune cercetătorul orădean. Condițiile climatice deosebite, spune Tudor Caciora, au făcut ca boala să se răspândească mai repede, să evolueze, iar seceta prelungită și căldura au generat o penurie de alimente. În cea de a doua jumătate a secolului XVI situația s-a schimbat radical, e una dintre concluziile studiului. „Și în Transilvania au fost ierni deosebit de reci, precipitații abundente, inundații, recoltele au fost distruse...”.
Schimbările meteorologice, urmate de dezastre
Tânărul profesor subliniază că, mai ales în vechime, „orice variabilitate a climei putea să inducă efecte dezastruoase asupra populației”. Un document din vara lui 1540, folosit de Tudor Caciora în studiul lui, explică drama provocată de schimbările climatice în societatea transilvăneană de atunci. „Izvoarele au secat, râurile au ajuns doar niște firișoare de apă. Animalele cădeau moarte pe câmp, iar în aer plutea disperarea. Oamenii mergeau în procesiune, rugându-se să plouă”.
Cercetătorii au observat că schimbările meteorologice au fost deseori urmate de dezastre: 30 de ani de ciumă, 23 de ani de foamete și nouă ani cu invazii de lăcuste. Toate aceste calamități au fost agravate de episoadele severe ale ciumei, între 1551-1556 și 1585-1586, care au decimat populația localităților transilvănene. În cazul Oradiei, de exemplu, a fost consemnat faptul că mureau, zilnic, între 100 și 120 de oameni.
