Monden
Exclusiv
Cum a ajuns Ionel Anton vicecampion mondial de poker profesionist. De la „rezolvitor” din Gazeta Matematică la marea finală pe ESPN
Ionel Anton și povestea unui jucător profesionist de poker. sursa: captura video
Din cuprinsul articolului
Pokerul nu este un simplu joc de cărți, mai ales dacă îl joci la nivel profesionist. Asta mi-a spus invitatul meu din podcastul “Contrapunct” difuzat pe 23 septembrie. O poveste de viață fascinantă, a unui om, Ionel Anton, care s-a dovedit a fi mai mult decât un simplu jucător. Ci un povestitor cu talent. Voi reda câteva din momentele de istorie trăită în România.
Pokerul nu e noroc, e matematică, probabilități și psihologie — asta e teza pe care Ionel Anton o repetă când povestește începuturile lui. „Sunt bolnav de matematică din copilărie”, spune el. În liceu era „rezolvitor” la Gazeta Matematică, trecând prin clasicele culegeri Gheba și Olivoto. Fără meditații, cu un profesor care le-a spus părinților că „aruncă banii degeaba”, a vrut să intre la Automatică, dar, pe drum, s-a înscris cu colegii la TCM. O decizie pe care nu o regretă, deși n-a profesat ca inginer niciodată, „ca să nu se trezească la 5 dimineața”.
„Declicul” pentru poker vine în 2010, în urma unui pariu de 100 de dolari cu un fost coleg de facultate, profesor la NYU: dacă prinde o masă finală la un turneu mare, își dovedește valoarea „în America”. Anton ia lucrurile în serios, ca la un examen: studiază cărți, milioane de combinații postate online. Apoi își încarcă 200 de dolari în cont și joacă disciplinat Texas Hold’em. Cu umilința celui care juca pentru prima dată la nivel profesionist.
Poker și bani. Peste un milion de dolari, primul câștig
Rezultatul? Cu 33 de dolari se califică la un Main Event de 10.000 de dolari în Bahamas, între alți 1.800 de jucători. La primul mare turneu live peste ocean, iese locul 3 și încasează 1.350.000 de dolari. Era „singurul amator de la masa finală”, restul profesioniști, transmis live pe ESPN, cu drapelul României pe ecran. „Americanii joacă poker studiat, fără surprizele de stil pe care le vezi des în Europa”, observă el.
Au urmat alte reușite, inclusiv un vicecampionat mondial la Las Vegas, pierdut la heads-up în fața unui tânăr jucător ucrainean care avea un avantaj masiv de fise. I-a oferit 1.100.000 de dolari ca să-i lase lui brățara de campion mondial. L-a refuzat scurt: “Tata are trei blocuri în Manhattan”.
„Presiunea stack-ului contează. Cărțile vin random, statistica e rege”, explică Anton, care subliniază constant că doar „circa 5% dintre jucători câștigă pe termen lung”.
Cum se duc banii
Bani mai are? Nu ca înainte. „Se duc”, admite fără ocolișuri: investiții proaste, împrumuturi, ajutor pentru prieteni.
„Poate nu erau meniți să stea la mine în buzunar. Am câștigat pe altă parte: familie, sănătate, un copil care a învățat și învață bine.” Iar lecția din spate rămâne aceeași cu cea deprinsă în anii de „rezolvitor”: disciplină, calcule, cumpătare.
„Dacă vrei să joci bambilici, joci bambilici. Dacă vrei să câștigi, studiezi.”, a spus el în podcastul “Hai România”.
