America trebuie să se împace cu amenințarea în creștere a extremismului de masă. În special pe teritoriul ei.

Extremismul violent, ca o problemă pentru politica SUA, trebuie privit în termeni mult diferiți decât până acum, arată o analiză piublicată de NationalInterest.

Terorismul, componenta extremismului violent care în mod tradițional îi alarmează pe americani, necesită o reanalizare majoră. Mai ales după incidentele din trecut care, oricât de traumatizante au fost, au modelat modul dominant de gândire american despre extremismul violent.

 

O fațetă majoră a acestei gândiri din ultimele două decenii a fost că atacul de 11 septembrie 2001 a fost un moment important care a marcat o schimbare a amenințărilor la adresa securității naționale a SUA. Dar ceea ce s-a schimbat brusc în urmă cu 20 de ani a fost atitudinea maselor. Și asta din cauza naturii spectaculoase și a numărului de victime a atacului terorist, nu a amenințarii în sine. Natura amenințării era deja recunoscută de cei responsabili cu combaterea ei. Guvernul SUA lupta activ împotriva acestei amenințări înainte de 11 septembrie. Iar majoritatea instrumentelor necesare pentru combaterea sa după 11 septembrie au fost aceleași.

De curînd, s-a recunoscut faptul că amenințările extremiste violente cu care se confruntă azi SUA provin mai puțin din zona jihadiștilor străini, și mai mult din cea a supremației albe, interne, și de la diverse grupări de extrema dreaptă.

Această recunoaștere a fost întârziată de motivațiile politice și se extinde doar la o parte din populația americană. O astfel de recunoaștere constituie doar o parte a unei necesare regândiri.

La fel de important este realizăm azi că extremismul violent este o chestiune nu numai a grupărilor mici, ci a unui număr mare de oameni. În America sec. XXI, sprijinul pentru violența politică a devenit un fenomen de masă. Un sondaj recent al Centrului de măsurare a vieții americane a constatat că 29% dintre americani, inclusiv 39% dintre republicani, sprijină utilizarea violenței „dacă liderii aleși nu vor proteja America”. 

36% dintre americani și 56% dintre republicani sunt de acord cu afirmația: „Modul tradițional de viață american dispare atât de rapid încât ar fi posibil să trebuiască să folosim forța pentru a-l salva”.

Atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie a fost un act de terorism. Indiferent dacă este sau nu descris astfel, îndeplinește criteriile din majoritatea definițiilor oficiale ale terorismului. Pentru că implică violență motivată politic împotriva necombatanților, condusă de altcineva decât forțele militare ale unui stat. Deși anchetatorii au descoperit o organizare a grupurilor implicate în asalt, atacul a fost în primul rând un fenomen de masă. A fost alimentat de o minciună propagată la nivel național despre presupusa fraudă din alegeri și avea ca obiectiv extremist să răstoarne rezultatul alegerilor.

Chiar și atunci când actele teroriste sunt comise de câțiva oameni dintr-un grup mic, incidența terorismului este afectată de amploarea convingerilor relevante. De ideile extremiste de unde un grup terorist își recrutează membrii și la care grupul caută sprijin. Specialiștii anti-terorism recunosc această dinamică, iar domeniul loc care se ocupă de „convingeri de masă relevante pentru terorism” intră sub eticheta „combaterea extremismului violent,” sau CVE.

 

Dar cu cât extremismul violent devine un fenomen de masă, și mai puțin o chestiune de grupuri mici, cu atât mai inutile sunt instrumentele tradiționale anti-teroriste. 

 

Dar acest CVE trebuie adaptat când extremismul vizat este mai degrabă intern decât extern. Tehnica cea mai folosită în afara SUA, când este vizat un inamic de genul Statului Islamic. este forța militară. Utilizarea forței militare nu se poate aplica însă pe plan intern, cu exepția unui nou război civil.

Problema extremismului politic de masă, în SUA, este că acesta nu provoacă victime printre cetățenii americani, așa cum o face terorismul extern. Ci reprezintă o amenințare cu moartea a sistemului politic democratic american. Mulțimea de la Capitoliu ar fi putut ucide ușor mai mulți oameni decât a făcut-o. Dar și mai tragic pentru Ameerica ar fi fost este dacă ar fi reușit să ucidă democrația americană, prin răsturnarea rezultatelor alegerilor libere.

De aceea, subliniază NI, Combaterea extremismului de masă în SUA implică reconstrucția unei culturi politice democratice. Și disiparea credinței oamenilor în minciuni dăunătoare din punct de vedere politic.