Culisele afacerii Romvag, dosarul care îl poate trimite după gratii pe Cristian Burci

Culisele afacerii Romvag, dosarul care îl poate trimite după gratii pe Cristian Burci

Procurorii DIICOT anchetează un circuit evazionist în care patronul Adevărul Holding este acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani, cu un prejudiciu de circa 14 milioane de euro

Ancheta declanșată de DIICOT –Olt în „Afacerea Romvag”, care a culminat, ieri, cu patru percheziții efectuate de anchetatori la două case ale lui Cristian Burci, din Chiajna și Corbeanca, județul Ilfov, precum și la birourile patronului de la Adevărul Holding, scoate la iveală ițele unei afaceri în care statul și societatea producătoare de vagoane, din Caracal, au fost păgubiți cu aproape 14 milioane de euro. Procurorii arată că, printr-un circuit evazionist, au fost „spălați” peste 18 milioane de euro și 3,8 milioane de lei. De asemenea, anchetatorii transmit că faptele au fost săvârșite din 2006 și până în prezent.

Din documentele intrate în posesia „Evenimentul zilei” reiese că, în această afacere, un rol important l-a jucat administratorul judiciar, RVA Insolvecy, companie fondată de avocatul Arin Stănescu, decedat anul trecut. Până în octombrie 2011, asociat în cadrul firmei a fost, potrivit Hotnews.ro, Călin Zamfirescu, socrul candidatului la Primăria Capitalei, Cătălin Predoiu.

Ne puteți urmări și pe Google News

Intrarea în insolvență

Compania Romvag a fost privatizată în anul 2002, iar în 2004 a fost cumpărată de International Railway Systems, companie deținută de Cristian Burci. Pe data de 4 noiembrie 2010 a fost deschisă procedura insolvenței. La finele aceluiași an, în planul de reorganizare stabilit de administratorul judiciar RVA Insolvency, se preciza că valoarea totală a „datoriilor pentru care Romvag era obligată în baza contractului de facilitate, la data deschiderii procedurii este de 116.590.930,19 euro”.

Romvag era debitor pentru creditele încheiate la bănci în nume propriu, dar și codebitor pentru cele contractate de societățile Astra Arad, Meva, MSV și IRS Industries. Compania mai avea datorii din contracte de muncă în valoare de 456.500 de lei, datorii la bugetul de stat de 14 milioane de lei și datorii către furnizori și creditori diverși în valoare de 81,65 milioane de lei.

La aceeași dată, compania avea, însă, creanțe în valoare de 139 milioane de lei și stocuri de circa 36 milioane de lei. Activele imobilizate aveau o valoare de 31 de milioane de lei.

Vânzarea activelor

În planul de reorganizare stabilit de RVA Insolvency, se preciza că creditorii garantați sunt patru bănci, respectiv RBS Bank România, ING bank, Piraeus Bank și Citi Bank. Tot aici, la capitolul „Încasări din lichidarea integrală valorificarea activelor patrimoniale”, administratorul judiciar RVA Insolvency propunea ca valorificarea activelor patrimoniale ale societății să se facă „la un preț apropiat valorii de lichidare: cel puțin cu prețul de 33.247.305 lei”.

Verestoy Atilla este cel care a preluat de la omul de afaceri Cristian Burci fabricile de marfă Astra Arad, Meva și activele Romvag pe care le-ar fi vândut, ulterior, pentru suma de 30 de milioane de euro, scria în anul 2012 ziarul Puterea. Potrivit surselor EVZ, banii încasaţi pentru activele Romvag ar fi fost folosiţi pentru a plăti creditul la RBS.

În 2013, Romvag a ieșit din insolvență, printr-o decizie a Curții de Apel Craiova. În același an, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Olt a formulat recurs, criticând compania pentru nelegalitate şi netemeinicie. Recursul a fost respins.

Onorariu de peste 1,5 milioane de lei pentru administratorul judiciar

Dacă vânzarea activelor Romvag nu a fost o afacere prea bănoasă, pentru administratorul judiciar a fost un deal extrem de profitabil. În cadrul planului de reorganizare, onorariul fix lunar al administratorului judiciar RVA Insolvency era 10.000 de euro plus TVA, respectiv peste 120.000 de euro pe an. De asemenea, acestuia îi revenea un procent de 5% din valoarea de transfer a activelor societății, care, așa cum am văzut, era estimată la circa 33 de milioane de lei. Un procent de 5% din 33 de milioane de lei reprezintă circa 1,6 milioane de lei.