Ieri, două mari instituţii financiare, Fortis şi Bradford&Bingley, au fost naţionalizate.

Gigantul financiar belgiano-olandez Fortis a fost ieri naţionalizat de guvernele din zona Benelux, scrie agenţia Reuters. Compania, aflată în criză de lichidităţi, a primit fonduri din banii publici ce însumează 11,2 miliarde de euro. Decizia a fost luată în comun de Banca Centrală Europeană (BCE) şi de autorităţile din Belgia, Olanda şi Luxemburg, pentru a evita prăbuşirea grupului, cu efecte grave asupra economiei Uniunii Europene.

În Belgia, Fortis este cel mai mare angajator din sectorul privat, iar aproximativ jumătate dintre locuitorii ţării sunt clienţi ai băncii. Înţelegerea obligă Fortis să-şi vândă participaţia la banca olandeză ABN Amro, pe care a achiziţionat-o anul trecut. Până în ultimul moment, oficialii instituţiei financiare au negat că aceasta se confruntă cu probleme de lichiditate.

Sistemul bancar al Belgiei trece prin momente extrem de delicate. Cea de-a doua mare instituţie bancară ca mărime a ţării, Dexia, se confruntă cu probleme şi va fi cel mai probabil naţionalizată şi ea. Acţiunile băncii au scăzut la Bursa din Paris cu peste 30%, într-un timp scurt, după ce un ziar a scris că instituţia caută finanţări.

Alarmat de ce se întâmplă în Europa, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, se va întâlni azi cu directorii principalelor companii financiare prezente pe piaţa locală, împreună cu reprezentanţi ai băncii centrale şi ai guvernului, pentru a evalua starea sectorului financiar. B&B, preluată de spanioli

Marea Britanie a anunţat ieri naţionalizarea băncii Bradford& Bingley (B&B), măsură aşteptată de câteva zile. Banca spaniolă Santander a preluat conturile de economii - în valoare de 21 de miliarde de lire - şi reţeaua de sucursale ale B&B, pentru 400 milioane lire (504,9 milioane euro). Restul activelor, respectiv portofoliul de credite ipotecare - în valoare de 50 miliarde lire (63,1 miliarde euro) - deţinute de banca britanică au fost naţionalizate, transmite Reuters.

Tot în contextul extinderii crizei în Europa, banca germană Hypo Real Estate a avut nevoie de un credit sindicalizat de urgenţă pentru a evita falimentul.

În aceste momente, în sistemul bancar european totul este „îngheţat“. Băncile refuză să-şi mai acorde credite, de teamă că nu-şi mai recuperează banii. De aceea, BCE a fost din nou nevoită ieri să ofere bani băncilor care nu stau bine la capitolul lichiditate. Bursele europene şi cele asiatice au scăzut ieri pe fondul veştilor privind trecerea sub controlul statului a două mari bănci. „Naţionalizările au un efect incredibil de negativ de-a lungul întregului sector“, a declarat traderul Mark Sartori, pentru Reuters. „Acum toată lumea se întreabă cine urmează“, a adăugat acesta. În SUA, criza face noi victime

În SUA, achiziţiile de bănci „slăbite“ de criză continuă. Citigroup va cumpăra o parte din banca de retail Wachovia, a patra ca mărime din SUA. Informaţia a fost făcută publică de Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC), conform cotidianului „New York Times“.

Wachovia Corp a raportat o pierdere netă de 8,86 miliarde de dolari în trimestrul doi din 2008, o schimbare de situaţie dramatică faţă de perioada similară a anului trecut, când banca a înregistrat un profit de 2,34 miliarde de dolari.

RESPINS Planul de salvare s-a oprit în Congres

Planul de salvare a pieţei financiare elaborat de Administraţia Bush şi Congresul american a fost respins de forul legislativ cu 228 de voturi împotrivă şi 205 pentru. Actul prevedea cheltuirea a 700 de miliarde de dolari din banii contribuabililor pentru cumpărarea instrumentelor financiare „toxice“ din pieţe. Iniţial, administraţia Bush dorea ca Congresul să voteze „un cec alb“, urmând ca măsurile să fie luate din mers. Politicienii nu au fost însă de acord. Astfel s-a ajuns la un plan care ar fi implicat multe condiţii legate de modul în care banii vor fi cheltuiţi.

„În această formă, pensiile, locurile de muncă şi economiile cetăţenilor sunt asigurate“, a declarat preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi. Mai mult, băncile care primesc bani prin plan vor da active statului în schimb. Acelaşi plan interzicea aşa-numitele „paraşute de aur“ - bonusuri de retragere din funcţie - acordate executivilor demişi din instituţiile financiare ce vor fi ajutate şi prevedea reducea salariilor managerilor rămaşi.