Criză la porțile Europei. Războiul din Iran expune rupturile profunde din interiorul UE. Analiză Politico

Escaladarea bruscă și violentă a conflictului din Orientul Mijlociu a aruncat Uniunea Europeană într-o nouă criză diplomatică și de securitate, analizează siteul Politico.

După ce atacurile aeriene coordonate de Statele Unite ale Americii și Israel au dus la uciderea Liderului Suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, declanșând riposte masive din partea Teheranului, blocul UE se află în fața unui test major: formularea unui răspuns coerent într-o regiune vitală, dar în care influența sa directă este limitată.

Vremea vorbelor a trecut, dar Europa încă nu reușește să înțeleagă asta.

Criză la nivel de decizie

Conform unei analize marca Politico, Europa a intrat rapid în „modul de criză”. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a convocat reuniuni de urgență la Bruxelles, în timp ce Ciprul, statul membru aflat cel mai aproape de zona de conflict și vizat de amenințări, a activat mecanismul de Răspuns Politic Integrat la Crize (IPCR).

Declin pe bursele europene, Acțiunile Kering și Hermes, în cădere liberă la Paris. BVB București a deschis pe roșu

Activist civic din Rusia, găsit mort în condiţii suspecte într-o închisoare din Voronej. Militase împotriva războiului din Ucraina

Acest format, folosit anterior în timpul pandemiei sau la izbucnirea războiului din Ucraina, aduce la aceeași masă instituțiile UE pentru a gestiona riscurile privind securitatea internă, fluxurile comerciale și aprovizionarea cu energie.

Totuși, în spatele acestor eforturi instituționale, fisurile dintre statele membre sunt evidente. În timp ce liderii formatului E3 – președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul britanic Keir Starmer – au emis duminică o declarație dură, angajându-se să ia măsuri defensive pentru a distruge capacitățile iraniene de a lansa rachete, consensul la nivelul celor 27 de miniștri de externe ai UE a fost mult mai greu de atins.

Dezbaterile cu abordări diametral opuse

Tabăra critică, reprezentată de premierul spaniol Pedro Sánchez a condamnat loviturile americano-israeliene, avertizând că acestea riscă să creeze o ordine internațională mult mai ostilă și incertă. Tabăra de susținere, cu cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că nu este momentul pentru a da lecții aliaților occidentali, afirmând că Europa împărtășește obiectivele acestora, chiar dacă nu are capacitatea de a le atinge singură.

Negocierile pentru o declarație comună au fost complicate și mai mult de Ungaria, care a folosit momentul de criză pentru a-și exprima nemulțumirile legate de Ucraina și de tranzitul petrolului rusesc. În cele din urmă, textul adoptat de UE a fost unul de compromis, făcând apel la respectarea „dreptului internațional” și la protejarea civililor.

Marea problemă: impactul economic

Între timp, pe teren, situația se degradează rapid. Iranul a ripostat atacând baze militare americane din regiune, inclusiv în Bahrain și Emiratele Arabe Unite, operațiuni soldate cu moartea a trei soldați americani. Președintele SUA, Donald Trump, a anticipat că operațiunile împotriva Iranului vor mai dura aproximativ patru săptămâni..

Pentru Europa, pe lângă preocupările privind siguranța cetățenilor săi, marea temere rămâne cea economică, conchide Politico.

Oficialii de la Bruxelles analizează cu îngrijorare impactul unei posibile închideri a Strâmtorii Ormuz, un punct de tranzit vital prin care trece 20% din petrolul mondial. Într-un peisaj global deja tensionat de războiul din Ucraina, criza iraniană demonstrează încă o dată dificultatea Europei de a acționa ca o voce geopolitică unitară.