Evenimentul Zilei > Opinii > Opinii EVZ > Criza generațiilor eșuate. „De ce să mai citești dacă poți căuta pe Google?”
Criza generațiilor eșuate. „De ce să mai citești dacă poți căuta pe Google?”

Criza generațiilor eșuate. „De ce să mai citești dacă poți căuta pe Google?”

Se presupune că educația ne ajută să eliminăm decalajele în cunoaștere și să devenim și cetățeni mai buni. Când elevii sau studenții capătă statut de clienți în loc de persoane care învață diverse noțiuni de importanță majoră, probabil ajungem să ne confruntăm cu o anume stimă de sine mai ridicată, dar prea puțină cunoaștere.

Mai grav este faptul că omul nu mai reușește să aibă capacitatea de a gândi critic, ceea ce i-ar permite să evalueze tipuri de probleme complexe asupra cărora trebuie să delibereze și să voteze în calitate de cetățean. Recent, guvernatoarea Kate Brown din Oregon a promulgat o lege care stabilește că, în următorii cinci ani de zile, diploma de Bacalaureat nu va reprezenta o garanție a faptului că elevul care a obținut-o poate să citească, să scrie sau că deține noțiuni elementare de matematică la nivel de liceu. Oficialul a refuzat să comenteze noua lege și motivul pentru care a cerut suspendarea cerințelor de competență.

„De ce să mai citești dacă poți căuta pe Google tot ce vrei?” – e una dintre întrebările pe care le-am auzit mult prea des printre băncile facultății. Din păcate, avantajul internetului nu ajută studentul sau elevul să învețe să evalueze proveniența informațiilor sau respectabilitatea unui autor. Dar de ce am complica lucrurile dacă ecranul dispozitivului în posesia căruia suntem deține deja răspunsurile și ni le servește în doar câteva secunde?

Potrivit Eurostat, doar 6,2% din români citesc cărți. Suntem pe ultimul loc în Europa. Deci 94% dintre români nu citesc cărți. A sta pe Facebook nu înseamnă a citi. Dacă în anul 2019, nouă sute de cititori treceau pragul Bibliotecii Naționale a României, în 2021 numărul acestora s-a redus semnificativ, la aproximativ două sute cincizeci, trei sute de cititori. Problema nu ține atât de mult de analfabetism în sine, deși are consecințe directe și serioase, ci de analfabetismul funcțional. Milioane de tineri termină liceul fără să dețină cunoştinţe de bază. Studiile arată că aproape 40% dintre elevi nu înţeleg un text pe care îl citesc la prima vedere şi nu pot face deducţii logice simple. În clasamentul european al analfabetismului funcţional, România ocupă primul loc.

Un alt studiu confirmă faptul că noua modalitate de a citi reprezintă opusul lecturii. University College of London a arătat că utilizatorii nu citesc, în general, nici măcar articolele de pe internet, ci doar aruncă o privire la titlu și la primele câteva fraze, după care își continuă căutarea. „Ei nu citesc în sensul tradițional. Într-adevăr, există semne că apar noi forme de „lectură” pe măsură ce oamenii „răsfoiesc în viteză”, orizontal, titluri, pagini cu conținut și rezumate, urmărind să se edifice în cel mai scurt timp. E ca și cum ar intra pe internet ca să evite lectura tradițională”. Cei mai vulnerabili din acest punct de vedere sunt copiii și tinerii, care nu evaluează informațiile în funcție de relevanță, corectitudine sau autoritate.

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a subliniat, în contextul dezbaterii referitoare la introducerea unor noi materii în programa școlară că, „a crede că disciplinele ‘clasice’ trebuie acum abolite sau reduse drastic, pentru că ne obligă la aceasta modernitatea, societatea trepidantă în care trăim, schimbările năucitoare reprezintă cel puţin o mare naivitate” şi „câteodată şi o lipsă acută de logică”.

Renunțarea la cele mai elementare abilități conduc la influențarea în mod negativ a modului în care raționăm și chiar gândim. Ne așteptăm la livrarea instantanee a informațiilor care ne interesează, explicate și prezentate plăcut, însă nu mai dorim manuale sau cărți în care să cercetăm. Acest lucru naște aparența unei cunoașteri care face, de fapt, mai mult rău omului decât bine și dezvăluie ulterior și incapacitatea de a purta discuții pe un anume subiect. Modul în care multe decizii aparent mici și neînsemnate impuse într-un colț al lumii pot dicta viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat este un fenomen deja validat. Noua tendință de raportare la căile de cunoaștere poate fi și un rezultat al confuziei.

Publicat in categoriile: Opinii EVZ
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: