Economie
Creșterea inflației, un fenomen contabil complex. Cum îi afectează pe plătitorii de impozit pe profit
Sursa: Dreamstime.com Inflația este un subiect extrem de discutat în ultima perioadă, asta din cauza indicelui ridicat pe baza mai multor evenimente politice și economice. Impactul inflației este vizibil, prețul pentru un coș de cumpărături de bază fiind din ce în ce mai mare. Indicele ridicat afectează și plătitorii de impozit pe profit.
Inflația afectează întreaga populație. Cel mai des se vorbește despre creșterile de preț din ce în mai dese, nivelul crescut al acestui indice ducând la scăderea puterii de cumpărare. Totuși, există și alte aspecte mai puțin cunoscute.
În timp ce majoritatea știu că observă că produsele și serviciile devin tot mai scumpe de pe o zi pe alta, există și unele considerații care contează pentru companiile plătitoare de impozit pe profit. Ele nu s-au mai confruntat cu o astfel de problemă de mai bine de 20 de ani. Impozitul pe profit este fixat de o bună perioadă la 16%, însă, în mediul inflaționist, profitul pe hârtie poate fi, de fapt, o pierdere în termeni reali și se ajunge ca plătitorul să suporte impozit pe inflație în detrimentul companiei.
Specialiștii în economie susțin că acest fenomen este unul contabil simplu. În timp ce la costuri intră mărfuri și servicii cumpărate la prețurile anterioare, mai mici decât cele din momentul actual, la venituri se contabilizează vânzările la prețuri actuale care includ și inflație. Timpul mai lung dintre achiziție și vânzare duce la apariția profitul scriptic care se și impozitează. În termeni de specialitate, acest fenomen duce la erodarea profitului real net al contribuabilului. Cu astfel de situații s-au confruntat plătitorii de impozit pe profit în perioada 1990 - 2004. Potrivit declarațiilor fiscale aferente anului 2022, fenomenul a revenit în România.
Ne puteți urmări și pe Google News
Fenomene contabile apărute în urma creșterii inflației
Creșterea nivelului inflației de anul trecut a agravat contextul pentru antreprenorii români, în special pentru exportatori. Aici intervine și cursul valutar, care a avut o depreciere semnificativă comparativ cu rata inflației. Inflația din ultimii aproximativ 10 ani a depășit 50%, ceea ce înseamnă că RON s-a devaluat în jur de 10%. Această discrepanță duce la costuri interne de producție mai mari pentru exportatori, însă încasările în euro nu vor aduce venituri în RON.
Inflația din România este de peste 2,5 ori mai mare decât cea în zona euro, iar acest lucru duce la pierderi pentru exportatori. Există remedii, însă acestea nu sunt simple și efectele nu vor fi resimțite în timp scurt.
Efectul de distorsionare al inflației este resimțit și în relația debitor-creditor. În cazul împrumuturilor în lei, cu dobândă fixă, stabilite în perioada în care rata inflației era redusă, debitorul este avantajat în fața creditorului. Acesta va returna o sumă mai mică decât cea împrumutată. Acest fenomen afectează datoria publică pentru că, un nivel ridicat al inflației „ajută” la scăderea datoriei nominale ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), lasă un spațiul mai larg pentru îndatorările viitoare. Acest fenomen este rezultatul evoluției rapide a PIB, în condițiile inflaționiste.
Inflația ridicată este un fenomen complex. În multe cazuri aceasta are efecte negative la nivelul economiei naționale, însă implicațiile pot fi diferite de circumstanțe, potrivit avocatnet.ro.
Recomandările noastre
