Aleksandr Dughin rupe tăcerea. După ce a decis, în ultimele zile, să întrerupă toate legăturile cu presa din Italia în urma unor presupuse greșeli, filozoful și politologul rus considerat apropiat de Vladimir Putin, a decis să acorde un lung interviu pentru Il Tempo. A abordat problemele conexe războiului din Ucraina și ideologiei care a declanșat conflictul.
Aleksandr Dughin, într-un interviu acordat recent, a subliniat conceptele despre „Marea Resetare” și „Marea Trezire”, conținute într-una dintre cărțile sale, definindu-le drept singurele două partide existente în prezent în lume, potrivit Il Tempo.
Ciocnirea civilizațiilor
Frontiera dintre civilizația rusă și cea occidentală traversează Ucraina, împărțind-o în două. Occidentul dorea să stabilească controlul asupra întregii Ucraine. Putin nu a permis să se întâmple asta. Natura războiului civil are de-a face cu pozițiile duble în Ucraina însăși. Estul Ucrainei a fost ocupat de politicieni rusofobi-naționaliști timp de 8 ani după Maidan. Războiul civil a avut loc în esență în tot acest timp, dar în forma sa cea mai acută s-a manifestat prin exterminarea regulată a populației civile din Donbass de către armata ucraineană și forțele naziste.
Explicațiile lui Dughin despre viziunea unipolară asupra lumii, spre deosebire de cea multipolară, nu sunt neapărat de neașteptat. Până la urmă este vorba despre omul din spatele lui Vladimir Putin, președintele-criminal care a ordonat asasinarea a mii, daca nu milioane, de ucraineni.
Unipolaritatea este o ordine mondială în care există un singur centru decizional (Washington), hegemonia aparține unui singur bloc militar (NATO), un singur sistem de valori (democrație liberală, LGBT+, politică de gen, ștergerea culturii), Great Reset etc.). Asta este ceea ce susțiin astăzi elitele liberale și în special administrația Biden, neoconiștii americani și globaliștii precum Soros, Schwab etc. O lume multipolară presupune existența unor civilizații diferite: occidentală, rusă, chineză, precum și indiană, islamică, latino-americană și în viitor africană. Asta înseamnă că vor exista nu unul, ci mai multe centre de decizie (azi Washington, Beijing și Moscova, dar mai multe „mâine”), diferite hegemonii regionale, diferite sisteme ideologice (liberale occidentale, chineze – comuniste-confucianiste, ortodox-eurasiatice, precum si islamice, hinduse etc.). Într-o lume multipolară, monopolul Occidentului în sisteme precum cel militar, economic, ideologic și cultural va fi abolit. Acesta este sensul confruntării tensionate din Ucraina. Este un conflict militar care însoțește schimbarea ordinii mondiale și trecerea la multipolaritate.
„Puterea supremă”
În viziunea sa, Rusia este puterea supremă, iar mai departe a răspuns de ce fosta URSS reprezintă cultura tradițională, în timp ce Occidentul contemporan este Antihrist.
Pentru că Rusia reprezintă valori tradiționale, valori conservatoare, biserică, btat, familie, în timp ce Occidentul se opune direct prin postmodernism, ateism sau indiferență față de religie, abolirea guvernelor de stat în favoarea unui guvern mondial unic, căsătoria gay, avorturi, persoane transgender etc.. Știm cum văd progresiștii societatea tradițională, dar nu ne gândim la felul în care societățile tradiționale văd „Occidentul progresist”. Și ei o văd ca pe o „civilizație a lui Antihrist.
În viziunea Rusiei, războiul început de către Vladimir Putin pe 24 februarie 2022 ar putea să aducă o nouă ordine mondială. Aceasta este și ideologia marelui geopolitician rus, Aleksandr Dughin, care spune și dacă pactele secrete dintre Rusia, China și India privind această „operațiune militară specială” vor fi dezvăluite în viitorul mediu spre cel îndepărtat.
Nu cred că vorbim despre pacte. Putin a discutat despre o operațiune militară specială cu Beijingul, asta e sigur. Dar evenimentele se desfășoară atât de radical, încât India și alți potențiali poli ai lumii multipolare urmăresc succesele Rusiei și reacția Occidentului, mai degrabă decât să se implice activ în situație. Când Rusia va câștiga, toată lumea va profita de noile oportunități oferite de multipolaritate. Dar povara va fi suportată doar de Rusia. Așa s-a întâmplat adesea în istorie.
Termenul „interzis”
În Rusia este interzisă utilizarea termenului de „război”. De ce preferă Vladimir Putin să folosească termenul de „operațiune militară specială” explică tot Aleksandr Dughin.
Putin demonstrează astfel că acesta nu este un război între Rusia și Ucraina, este o operațiune anti-terorism, în spiritul a ceea ce au condus Statele Unite și NATO în Orientul Mijlociu sau Afganistan. Nu este un război cu o țară, cu atât mai puțin cu oamenii ei, care din punct de vedere istoric sunt una cu noi, ci cu liderii politici pro-occidentali și cu grupările teroriste neonaziste.
„Marea Resetare” și „Marea Trezire”
Dacă analizăm ceea ce a declarat până acum Dughin, ar veni o altă nedumerire a ideologiei ruse. Dacă Ucraina este câmpul de luptă între cele două părți, „Marea Resetare” și „Marea Trezire”, despre care s-a vorbit anterior, Rusia ar putea suferi „daune de imagine”, cel putin teoretic. Și aici ne „luminează” Aleksandr Dughin.
Da, demonizarea în continuare a Rusiei, valul de rusofobie și discreditarea mass-media față de Putin și Rusia sunt prețul pe care trebuie să-l plătim pentru o lume multipolară. Mai ales când presa mondială rămâne unipolară. Dacă globaliştii şi-ar fi ascultat adversarii, nu ar fi fost război. Pentru Occident, fiecare conversație este un monolog. „Celălalt” nu există pentru el. Și nu există altă cale ca Rusia să insiste că există un „Altul” în acest conflict. Am încercat totul înainte.
Rusia a început o revoluție geopolitică. Și, mai devreme sau mai târziu, restul națiunilor se vor implica, vor înțelege semnificația lui și vor aprecia mesajul său.
Cu asemenea ideologii propagandiste venite din partea unor mari reprezentanți ai Rusiei, în cazul acesta a omului specializat pe geopolitică care se află în spatele lui Vladimir Putin, este aproape clar faptul că discuțiile purtate între Ucraina și Rusia sunt „pâine și circ”.
Dacă există unele „îmbunătățiri” ale discuțiilor între oficiali, din partea Rusiei nu sunt decât aparențe, ori pentru regrupare, ori pentru a tergiversa planificarea următoarelor mișcări ale „operațiunii militare speciale” din Ucraina, sau cum spunem noi, occidentalii, „război” sau genocid.