Campania iniţiată de evz.ro dezvăluie astăzi din farmecul capitalei Olteniei. În spatele mediatizării subiectelor controversate, urbea din Bănie este un model de progres regional.

După câţiva ani în care lucrurile păreau să stagneze, din 2005 situaţia a început să se schimbe în Craiova. Se poate lăuda cu o piaţă centrală nouă, cu un brand local şi cu Parcul Romanescu, al treilea parc natural ca mărime din Europa. Are o centură ocolitoare, iar lucrările pentru cea de-a doua încep în vară. Aeroportul internaţional este în modernizare, la fel şi mai multe bulevarde principale, iar reţelele de canalizare şi de ali men tare cu apă se modernizează.

Vara trecută au fost deschise aproape 20 de şantiere, în urma cărora au fost asfaltate mai multe străzi, iar primăria, alături de specialişti în fonduri europene, a lucrat la Planul Integrat de Dezvoltare, în care şi-au făcut loc mai multe investiţii, până acum dificil de realizat: un pasaj subteran de 300 de metri, o pasarelă de 318 metri, în centrul oraşului, amenajarea pistelor pentru biciclişti, restaurarea centrului istoric şi introducerea transportului cu troleibuzul. Oraşul fântânilor

Brandul neoficial al Craiovei poate fi de „oraş al fântânilor”. Numai în Piaţa „Mihai Viteazul” sunt şapte. Cea mai admirată şi mai scumpă e fântâna muzicală, care a costat aproape un milion de euro. În oraş mai sunt alte câteva astfel de oaze, mai ieftine.

Punctul slab al Craiovei rămâne piaţa muncii. Principalul barometru sunt suplimentele de mică publicitate din ziarele locale şi platformele on-line cu oferte. Pentru un proaspăt absolvent de facultate posibilităţile de angajare sunt la limită. Peste 90% din locurile de muncă dispo nibile sunt pentru cei necalificaţi, ori fără studii superioare. Multe sectoare de servicii sunt subdezvoltate ori chiar inexistente: relaţii publice, recrutare sau consultanţă juridică. Multinaţionalele lipsesc, iar majoritatea firmelor mari sunt în construcţii şi transport internaţional. Sunt doar câţiva angajatori buni în domeniul IT, mulţumită Facultăţii de Automatică din oraş, care are o bună reputaţie, sau în domeniul bancar. Însă, şi aici, numărul ofertelor nu face faţă cererii.

Singurul angajator de marcă rămâne Ford. Însă, firmele de componente la care sperau autorităţile se lasă aşteptate sau se opresc mai aproape de graniţa de vest a ţării. Din aceste cauze, şomajul atinge cifre-record.

Colegii şi licee de primă clasă

În educaţie, Craiova excelează în sistemul preuniversitar. În colegiile naţionale - „Carol I”, „Fraţii Buzeşti” şi „Elena Cuza” - se formează olimpici naţionali şi internaţionali. Celelalte şcoli şi licee din oraş au evoluat, nevoite să ţină piept celebrului trio. Dacă învăţământul preuniversitar este unul competitiv, nu acelaşi lucru se poate spune despre învăţământul superior. Universitatea din Craiova este plasată, de obicei, la finalul clasamentelor pe ţară, iar scandalurile legate de şpagă, de evaluări subiective, de promovare a profesorilor pe baza legăturilor de rudenie, precum şi dotările inadecvate aduc o imagine negativă.

Parcuri pentru romantici şi sportivi

Craiovenii au un loc special în care îşi petrec timpul liber - Parcul Nicolae Romanescu. A fost amenajat în anii 1901-1902 şi fiecare vizitator care ajunge aici pentru prima dată rămâne impresionat. „Cum este posibil ca un astfel de loc să fie ascuns aici, într-un oraş din sudul României?”, se întreba un turist german. Aleile largi, şerpuite printre copaci gigantici, aparţinând sutelor de specii, lacul, nuferii, lebedele, podul impunător, Casa Bibescu, întreaga atmosferă este cu adevărat romantică. Întins pe 90 de hectare, dintre care numai o parte sunt vizitate frecvent, parcul este adevărata bijuterie a oraşului.

De curând, are competiţie serioasă, prin Parcul Lunca Jiului, modernizat şi reabilitat de primărie. Întins pe 60 de hectare, cu posibilitatea extinderii pe încă 30 de hectare, parcul este un al doilea „plămân verde” al Craiovei. Cu toate că a apărut în peisaj acum câteva zeci de ani, a rămas mult timp în paragină.

Majoritatea arborilor, care au o vechime de peste 100 de ani, au fost redescoperiţi şi puşi în valoare. Au fost amenajate mai multe terenuri de sport - pentru baschet, fotbal, zone pentru tenis de masă şi şah, un skatepark, o scenă de spectacol, spaţii de joacă pentru copii şi două fântâni arteziene. IDENTITATE LOCALĂ

Centru boem O investiţie majoră a fost modernizarea centrului vechi, începută în 2005 şi evaluată la 9 milioane de euro. Lucrările au durat un an, iar acum centrul este răcorit de şapte fântâni arteziene, animat de terase, colorat şi înverzit cu palmieri pitici.

Vara, de vineri până duminică, instituţiile de cultură finanţate de primărie – Teatrul Liric, Filarmonica şi Teatrul de Păpuşi - susţin seara recitaluri în aer liber. Craiovenii s-au obişnuit să iasă din case şi să se bucure de muzică, dans şi scenete în aer liber. Însă atmosfera boemă din centru nu face uitate problemele celorlalte zone.

Autorităţile spun că e vorba despre un pro iect concentric de dezvoltare, în care au fost deja asfaltate străzi principale, interioare, alei şi locuri de parcare din mai multe cartiere, lucrările urmând să continue şi în alte zone.