România a dezvoltat un cadru instituţional şi juridic de integritate pentru a preveni corupția în administrația publică. Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO) a emis un raport de evaluare publică prin care face o serie de recomandări țării noastre.

România a început lupta lupta împotriva corupției din administrația publică. A fost dezvoltat un cadru instituţional şi juridic pentru a promova integritatea şi a preveni corupţia în funcţiile executive de vârf ale guvernului central şi în cadrul agenţiilor de aplicare a legii. Joi, Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) al Consiliului Europei a publicat un raport cu o serie de îmbunătățiri ale cadrului.

În raportul GRECO se specifică o serie de domenii în care sunt necesare îmbunătăţiri. De asemenea, au fost făcute 26 de recomandări pentru a fi abordate. Unul dintre aspectele pe care autoritățile române ar trebui să îl abordeze cu prioritate este legat de ordonanțele de urgență. Guvernul utilizează frecvent această metodă pentru a legifera în cazuri excepţionale.

GRECO mai recomandă instituirea unui mecanism independent. Acesta ar trebui să supravegheze refuzul autorităţilor de a divulga informaţiile de interes public. Aici se face referire la informațiile care nu sunt publicate sau actualizate în online în mod regulat.

Cadrul juridic cu privire la combaterea corupției nu este clar

În raportul emis de GRECO se face referire și la cadrul juridic existent în materie de integritate. Acesta conține diverse legi voluminoase și interpretabile. Din acest motiv se recomandă mai multă claritate, coerență și stabilitate. În acelaşi timp, fenomenul „uşilor rotative” pentru persoanele cu funcţii executive de vârf trebuie să fie încă reglementat.

În România sunt necesare norme și în ceea ce privește conflictul de interese. În ceea ce priveşte poliţia şi jandarmeria, autorităţile ar trebui să ia măsuri pentru a reglementa numirea pe scară largă a ofiţerilor de aplicare a legii în funcţii de conducere. GRECO face referire la fenomenului de „împuternicire”, care este lăsat în principal la discreţia superiorului ierarhic direct.

Raportul mai recomandă ca verificarea periodică a integrităţii să fie consolidată. Astfel de verificări ar trebui să se desfășoare pe tot parcursul carierei celor care lucrează în domeniul de aplicare a legii.

Exercitarea de activităţi secundare nu face obiectul unor mecanisme de supraveghere eficiente. Este necesar să se stabilească norme care să reglementeze divulgarea şi gestionarea conflictelor de interese în cadrul Jandarmeriei, arată evaluarea GRECO.

România trebuie să pună în aplicare recomandările GRECO până la finalul anului 2024

Raportul de joi referitor la România evaluează eficienţa măsurilor instituite pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în funcţiile executive de vârf. Printre acestea se află și președintele, premierul, vicepremierul, miniștrii sau secretarii de stat.

GRECO recunoaşte că România a dezvoltat un cadru instituţional în domeniul integrităţii reprezentat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Există, de asemenea, o strategie naţională anticorupţie (SNA).

Cadrul juridic legat de integritatea și combaterea corupției cuprinde mai multe legi. Ele conțin dispoziții ce reglementează conflictele de interese, incompatibilităţile, depunerea declaraţiilor de avere şi de interese, acceptarea şi divulgarea cadourilor.

GRECO a făcut o serie de recomandări legate de acest cadru juridic pentru combaterea corupției. Autoritățile române trebuie să prezinte un raport către GRECO cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor sale. Acest raport trebuie prezentat până la 31 decembrie 2024, potrivit news.ro.