Bulgaria, cel mai sărac membru al UE, a preluat la 1 ianuarie, președinția rotativă a Consiliului UE, pentru șase luni. Țara va suporta presiuni, fără îndoială, din partea Turciei și a Rusiei pentru a progresa în definirea relațiilor dificile cu blocul comunitar.

În același timp, criza migranților, Brexitul și bugetul pe termen lung al UE sunt principalele subiecte pe agenda Uniunii.

„Bulgaria va prelua președinția UE într-un moment cheie pentru uniune. Fie ca motto-ul „Împreună suntem puternici” să ne ghideze”, a scris premierul Boiko Borisov, într-o postare pe Facebook.

Motto-ul președinției bulgare va fi același ca cel național „Unitatea dă puterea”. Motto-ul este gravat la intrarea în Parlamentul de la Sofia.

„Sunt încrezător că vom lucra cu succes pentru prioritățile asumare, pentru continuitate”, a adăugat Borisov.

Președinția, care se rotește între diferite state membre ale UE, va oferi Bulgariei oportunitatea de a conduce întâlniri și de a propune agende, în timp ce Uniunea trebuie să facă față influxului record de imigranți, să gestioneze granițele, în contextul populismului crescut și al divorțului britanic de UE.   Preluând mandatul președinției UE de la Estonia, Bulgaria trebuie să determine liderii europeni, până în iunie, să cadă de acord asupra așa-numitului Regulament Dublin, care susține că țara de sosire a imigranților este responsabilă de soarta solicitanților de azil.

Sistemul actual pune prea multă presiune pe statele din prima linie, cum sunt Grecia și Italia, dar țările UE sunt divizate în privința schimbării acestei reglementări.

Normalizarea relațiilor cu Turcia

Pentru a rezolva criza refugiaților, Sofia este de așteptat să facă eforturi pentru normalizarea legăturilor cu Turcia, țară cu care Bulgaria are o frontieră de 260 km. Relațiile dintre UE și Turcia s-au răcit după lovitura de stat eșuată contra președintelui Recep Erdogan, în 2016.

Ankara este nemulțumită de lipsa interesului pentru dezvoltarea relațiilor UE-Turcia, în timpul președinției bulgare, conform publicației turce Hurriyet, citată de Euractiv.

Articolul intitulat „Turcia a fost ignorată” critică eșecul lui Borisov de a pune summitul UE-Turcia pe agenda președinției bulgare, ca și pe textele slabe în care este menționată Turcia abia la pagina 42 a Programului Președinției. Articolul îl critică și pe premierul Borisov și care a spus, recent, că „ipocrizia anunțui că Turcia va deveni membru UE trebuie oprită”.

Ankara se așteaptă ca Borisov să obțină acordul pentru a organiza un astfeș de summit, la Consiliul European din 15 decembrie.

Relațiile cu Rusia

Rusia este, de asemenea, interesată să-și extindă influența asupra Bulgariei în timpul acestei președinții.

Agenția rusă de presă ITAR-TASS l-a citat, la 1 ianuarie, pe ministrul bulgar pentru Președinția UE, Liliana Pavlova, spunând că Sofia va pune pe agenda UE problema ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei.

„Premierul Boiko Borisov și guvernul bulgar consideră necesar să includă problema sancțiunilor ca una dintre prioritățile sale pe agenda următoarelor dezbateri. Subiectul va fi discutat în diverse formate, pentru a se găsi cea mai bună soluție și pentru a se rezolva problema”, a spus Pavlova.

La fel ca alte țări membre UE, Bulgaria nu este fericită că au fost impuse sancșiuni Rusiei, pentru că oportunitățile de afaceri merg spre alte țări, care nu sunt în UE, de exemplu Serbia. Totuși, la fiecare șase luni, când sancțiunile sunt înnoite, Bulgaria nu a folosit dreptul de veto în acest sens.

Totuși, Pavlova a revenit asupra declarațiilor făcute în noiembrie și a spus că au fost interpretate greșit, iar problema sancțiunilor este închisă până la 30 iulie 2018.