Înființată în 1862, rolul Curții de Casațiune și Justiție a fost încă de la început cel de a asigura practici judiciare unitare in secolul al XIX-lea, rol pe care și l-a păstrat de-a lungul timpului, sub diverse denumiri: Înalta Curte de Casație și Justiție sau Curtea Supremă. De la Unirea Principatelor până în 2009, la șefi a ICCJ s-au aflat numai bărbați, printre care amintim pe Nicolae Kretzulescu, Oscar Niculescu, Corneliu Râmniceanu-Manolescu și Dimitrie Gheorghe Lupu.

Judecătoarea Corina Corbu o va înlocui pe Cristina Tarcea la șefia curții supreme, după data de 14 septembrie, când expiră mandatul din urmă în fruntea celei mai înalte instanțe de control judiciar din România. Achitată definitiv într-un dosar de corupție al DNA, Corina Corbu este în prezent președintele Secției de Contencios Administrativ a ICCJ. Secția de Judecători a CSM a validat-o pe Corina Corbu ca succesoare a Cristinei Tarcea, pe noua procedură de numire, cea în care președintele nu mai are niciun cuvânt de spus.

Corina Corbu este a treia judecătoare care va avea funcția de șefă al Înaltei Curți după Cristina Tarcea și Livia Stanciu, fără a mai pune la socoteală interimatul Lidiei Bărbulescu din 2009-2010.

Interviul susținut joi în fața Secției de judecători a CSM de Corina Corbu a fost, lăsând la o parte contrele cu actuala șefă a ICCJ, un nou prilej de a aduce în discuție veșnica problemă a sediului curții supreme, cel considerat inadecvat volumului de activitate din prezent. Este vorba despre clădirea din strada Batiștei nr. 25, fost sediu al Departamentului de Informații Externe (DIE), obținută de fostul președinte al Curții Supreme de Justiție, Sorin Moisescu, în anii 2000.

Judecătoarea Claudia Corbu s-a referit la problemele ICCJ la începutul intreviului. „Consider că toate secțiile trebuie să își desfășoare activitatea întrun sediu comun. Izolarea uneia dintre cele patru secții nu este benefică. Acest sediu impropriu a dus la deteriorarea activității. Volumul excesiv de activitate nu poate fi rezolvat decât printrun dialog între toți cei implicați în sistemul judiciar”, a mai spus judecătoarea Corina Corbu.

Prin „izolarea unei secții”, judecătoarea Corina Corbu se referă tocmai la secția pe care o conduce, cea de Contencios Administrativ, care își desfășoară activitatea pe Bd-ul Octavian Goga nr. 2, o soluție de compromis găsită în mandatul Cristinei Tarcea. Actuala șefă a ICCJ nu a răspuns în niciun fel acestei critici „cu perdea” formulate de Corina Corbu.

Ce promitea Tarcea în 2016

În 2016, atunci când Cristina Tarcea a stat pe fotoliul Corinei Corbu la interviu în fața CSM, actuala șefă a ICCJ spunea textual: „problema spațiului alocat desfășurării activității Înaltei Curți va fi prioritară pentru mine”.

Iată ce scria în august 2016 Cristina Tarcea în proiectul de management depus la CSM: „Actualul spațiu a fost sediul unei instanțe supreme care, la începutul anilor 2000, avea un număr redus de judecători (cel mult 80…), magistrați asistenți și personal auxiliar și conex. Prin urmare, este evident că numărul de 549 de posturi ce trebuie să funcționeze în același spațiu îl fac cu totul și cu totul necorespunzător. În prezent, în birouri cu suprafețe mici (20-30 mp) lucrează 3, 4 sau chiar 5 judecători, situația fiind mult mai gravă la magistrații asistenți și grefieri care lucrează și câte 10- 14 în birouri”.

La o întrebare a șefei CSM Lia Savonea, succesoarea Cristinei Tarcea a vorbit și despre „spinoasa” problemă a nelegalității constituirii completurilor de judecată, cu referire la ultima decizie a CCR. Trebuie amintit că problema constituirii completurilor – atât a celor de 5 cât și a celor de 3 – la ICCJ e una de pe vremea fostei șefe a instanței supreme Livia Stanciu, în mandatul căreia Cristina Tarcea era vicepreședinte.

Cine s-a pripit la ICCJ

După un amplu răspuns al Corinei Corbu – care a spus pe scurt că așteaptă motivarea CCR – șefa CSM Lia Savonea a întrebat-o dacă vanitatea a jucat un rol în întreg scandalul de la finalul anului trecut cu privire la constituirea completurilor. Atunci, Cristina Tarcea a organizat imediat după decizia CCR o tragere la sorți a completurilor de 5 judecători, fără a aștepta motivarea. Decizia colegiului de conducere a fost atacată în instanță, iar consecința a fost organizarea altei trageri la sorți.

„Trebuie să așteptăm de data asta publicarea deciziei pentru a nu mai fi criticați cum s-a întâmplat anul trecut când ne-am pripit în momentul în care am luat anumite măsuri”, a răspuns Corina Corbu.

„Aș vrea să vă pun o întrebare, dacă nu vreți să răspundeți rămâne una retorică: credeți că vanitatea a jucat un rol în acestă percepție?”, a întrebat Lia Savonea.

„Cert este că opinia publică a privit-o și așa”, a răspuns Corina Corbu.

 

Mandatul Cristinei Tarcea, sub zodia completurilor nelegale

Cristina Tarcea este președintele ICCJ din septembrie 2016, preluând șefia instanței supreme de la Livia Stanciu, celebră pentru condamnarea lui Adrian Năstase. De numele Cristinei Tarcea se leagă scandalul constituirii completurilor de judecată de la ICCJ. O primă decizia a CCR a statuat că toți judecătorii care compun completurile de 5 judecători trebuie trași la sorți, nu așa cum se întâmpla la ICCJ atât pe vremea Liviei Stanciu, cât și în mandatul Cristinei Tarcea, când magistratul de la prezidiul completului de 5 era numit din rândul conducerii ICCJ, nu desemnat aleatoriu. O a doua decizie a CCR a statuat că în cauzele de corupție la ICCJ trebuiau constituite completuri specializate de 3 judecători. Tarcea a susținut tot timpul că la nivelul ICCJ toți judecătorii sunt specializați în cauze de corupție.

 

Livia Stanciu, judecătoarea lui Adrian Năstase

Livia Stanciu a condus ICCJ între anii 2010 și 2016 și s-a aflat la prezidul completurilor de judecată care au pronunțat ani grei de închisoare pentru Adrian Năstase, Cătălin Voicu sau Gigi Becali. De numele Liviei Stanciu se leagă și scandalul condamnării lui Mircia Gutău, care ulterior și-a găsit dreptatea la CEDO. Din completul de judecată care l-a trimis la închisoare pe Mircia Gutău a făcut parte și Livia Stanciu în 2010. O pedeapsă de 3 ani şi 6 luni pentru corupţie a primit Mircia Gutău de la judecătorii Livia Stanciu, Ana Hermina Iancu şi Vasile Alicsandri, după ce în prealabil fusese achitat pe fond şi în apel (n.r. – înainte de 2014, decizia pe fond putea fi atacată cu apel, apoi cu recurs). Magistrații de la Strasbourg au stabilit că Mircia Gutău a fost condamnat cu încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil şi la apărare.

 

Cine și-a pus semnătura pe protocolul ICCJ-SRI?

Protocolul de cooperare între SRI, Parchetul General şi ICCJ a fost declasificat în iunie 2018, fiind publicat pe site-ul SRI. Pe document apar semnăturile lui George Maior, Laura Codruţa Kovesi şi Nicolae Popa. Fostul președinte al ICCJ a declarat imediat după publicarea documentului că va face tot ce depinde de el pentru a afla cum este posibil ca semnătura lui să apară pe Protocol, în 2 septembrie 2009, în condiţiile în care el cu o zi înainte, pe 1 septembrie 2009, a depus la CSM cerere de pensionare şi a plecat definitiv din ICCJ. „Nu vă imaginaţi că am venit a doua zi după pensionare să semnez un asemenea document. E absurd”, a afirmat fostul preşedinte al ICCJ la Antena 3. Până în prezent nu au fost lămurite circumstanțele în care semnătura lui Nicolae Popa a ajuns pe Protocolul din 2009 între ICCJ-PICCJ-SRI.