Copiii curăţau, adulţii se uitau

Copiii curăţau, adulţii se uitau

O angajată a unei mari corporaţii coordonează cel mai ambiţios proiect verde din ţară. Ambiţios pentru că îşi propune să creeze mici lideri şi nuclee de societate civilă care să schimbe metehne româneşti.

Laura Sgârcitu lucrează de şapte ani la Coca-Cola HBC România, dar ultimii trei au fost ce mai intenşi, pentru că i s-a dat pe mână crearea şi implementarea de programe comunitare naţionale. Atunci a făcut echipă cu o organizaţie din creierii munţilor, Tăşuleasa Social. Şi după trei ani plini, dacă trage linie, bilanţul indică 10.000 de copaci plantaţi, 70 de tone de gunoi ridicate de pe malul râului Dorna şi 30 de proiecte dezvoltate de copii care au făcut parte din echipele de voluntari.

În viziunea ei, adevăratul succes îl reprezintă cei 30 de copii care au dezvoltat propriile proiecte, după ce au trecut prin şcoala Tăşuleasa.

Voluntariatul, dragostea mea „Am înţeles că ecologia şi voluntariatul sunt faţetele unei alte realităţi, în care ajungi să îţi pese cum te porţi cu mediul, cu cei de lângă tine, ce mănânci în fiecare zi, cum vorbeşti cu ceilalţi şi asta ţine de un fel de educaţie interioară”, spune Laura Sgârcitu, care, anul trecut, a petrecut nouă zile făcând curat cu tinerii voluntari de-a lungul râului Dorna.

Iar regimul din tabăra de voluntari era drastic, cu trezirea la 5:30 şi plecatul la strâns de gunoaie la 9:00. A doua zi, echipa pleca spre un alt loc, unde alţi copii voluntari aşteptau cu nerăbdare să se simtă adulţi. „În toate oraşele adulţii stăteau şi se uitau şi eventual ne ghidau, dar unul n-a venit să se implice”, spune ea, încercând să explice mentalitatea lor prin anii de muncă patriotică, nu demult apuşi, şi prin comoditate.

Pentru copii, experienţa voluntariatului în natură este incredibilă şi îi transformă în câţiva ani, făcându-i mai deştepţi şi mai responsabili. „Una este să stai la televizor şi să vezi filme şi alta să cari un copăcel. Dacă nu creşte îţi pare rău pentru că ţie ţi-au rămas bătături în mâini”.

Noi facem programe care merg la cauză, noi încercăm să educăm copii, iar rezultatele astea nu se văd azi, spune Laura, mândră de faptul că aceşti copii vor schimba ceva în comunitatea lor, în familia lor.

Responsabilizarea localnicilor A doua zi după ce au curăţat malurile Dornei, gunoiul a repărut. Voluntarii implicaţi în proiect au decis că mai important este nu numai să se facă, dar să se menţină curat. Aşa că, anul acesta au decis că este pentru ultima dată când curăţă. Vor încerca să găsească o soluţie, alături de autorităţile locale pentru a găsi un mecanism prin care să se păstreze curat.

Şi totul fără costuri. O parte din proiect înseamnă informare locală. Copii din zonă vor strânge informaţii despre istoria, flora şi legendele locului şi vor pune la punct un centru de informare. De asemenea, ei vor organiza şi un traseu turistic, care va fi inaugurat în această vară. Companiile nu fac filantropie, ci dezvoltare durabilă

Marile companii şi-au dat seama că dacă vor să facă afaceri sănătoase pe termen lung au nevoie de resurse cu care să le susţină, adică trebuie în prezent să investească în dezvoltarea durabilă. „Să nu ne amăgim că ele fac filantropie. Este de fapt o viziune pe termen lung foarte pragmatică”, spune Laura Sgârcitu. Ea crede că trebuie să îţi creşti tinerele generaţii care să îţi fie viitori consumatori, angajaţi şi să fie oameni deschişi la minte care să ajute la păstrarea resurselor mediului.

De asemenea, implicarea în ecologie este un trend, mai spune ea. Dar nevoile sunt atât de mari, încât e loc pentru toată lumea.

„Noi trăim într-o realitate care se schimbă şi cred că numai prin voluntariat şi prin timpul acordat celorlalţi poţi să schimbi anumite lucruri”, mai spune aceasta. Crede că e de datoria noastră să lăsăm lenea şi comoditatea deoparte şi să le atragem atenţia celor care aruncă hârtii pe stradă. „Nu e plăcut, dar trebuie”.

„Mulţi părinţi nu înţeleg ce înseamnă să ofere copiilor posibilităţi de dezvoltare, cred că dacă le mai cumpără un televizor şi căşti şi-i lasă în carapacea lor să crească. În loc să-i expună să vadă şi oameni mai fericiţi şi oameni nefericiţi şi oameni care rezolvă probleme şi alţii care doar se vaită şi să vadă singuri diferenţa şi să înţeleagă cum se poate ajuta pe mai departe. Ăsta e ajutorul pe care un părinte l-ar da realmente copilului.”, Laura Sgârcitu, Public Affairs and Communication Specialist, Community Programs, Coca-Cola HBC România

Ne puteți urmări și pe Google News