Controverse la Chișinău. Se cere redenumirea Bulevardului Moscova în memoria lui Ilie Ilașcu, primarul Ceban se spală pe mâini

Republica Moldova. În urma solicitărilor publice pentru redenumirea unei străzi din Chișinău în memoria lui Ilie Ilașcu, primarul capitalei, Ion Ceban, a clarificat, în cadrul unei emisiunii de la Jurnal TV din 19 noiembrie, că acest proces nu ține nemijlocit de doleanța primarului și că este de competența Consiliului Municipal Chișinău să o facă, existând o comisie specializată în acest sens.

Edilul a explicat că, deși inițiativele privind redenumirea străzilor apar frecvent din partea partidelor politice sau a organizațiilor civice, în ultimii cinci-șase ani nu au existat modificări concrete.

„Când au existat astfel de propuneri, s-au produs revolte din partea locatarilor, care ar fi fost nevoiți să-și schimbe actele și alte formalități birocratice. Este important ca oamenii afectați să fie consultați înainte de orice decizie”, a subliniat Ion Ceban.

Sursa foto: Parlamentul Republicii Moldova

Fostul viceprimar critică poziția primarului

Victor Chironda, fost viceprimar al Chișinăului susține că potrivit deciziei CMC din 2020, inițiativele privind denumirea unei străzi sunt examinate prealabil de Comisia privind reglementarea denumirilor urbane, iar președintele acestei comisii este chiar primarul general Ion Ceban. Chironda susține că, de fapt, primarul are atribuții directe în inițierea și pregătirea dosarului pentru orice proiect de redenumire, iar CMC intervine doar în etapa votării proiectului.

Primul pas pentru reîntoarcerea la interacțiunea față-n față a fost făcut. Telefoanele mobile, interzise în vacanță

Temu suspendă vânzările internaționale în Turcia: Sfârșitul epocii importurilor ieftine sau repoziționare?

„Primarul poate să pună în sarcina Direcției Cultură pregătirea dosarului și să convoace comisia oricând. Redenumirea străzilor ține de competența CMC doar la votarea proiectului, dar inițierea este responsabilitatea primarului”, a explicat Chironda pe rețelele sociale.

Inițiative recente și reacții publice

Pe 18 noiembrie, după decesul lui Ilie Ilașcu, au fost depuse mai multe solicitări de redenumire a unei străzi în memoria fostului deținut politic și erou al războiului din 1992. Unele propuneri vizau chiar redenumirea bulevardului Moscova.

Partidul Național Moldovenesc a depus o solicitare oficială pentru ca segmentul străzii Toma Ciorbă – între bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și strada 31 August 1989, unde se află Ambasada Rusiei – să fie redenumit „Strada Ilie Ilașcu”. Formațiunea argumentează că inițiativa reprezintă un gest simbolic de respect pentru sacrificiile acestuia și o afirmare a demnității naționale în contextul presiunilor externe.

Anterior, după moartea scriitorului Spiridon Vangheli, au existat inițiative similare, dar procesul de redenumire a fost descris de autorități ca fiind complicat și necesitând consultarea locatarilor și a agenților economici afectați. Redenumirea Bulevardului Moscova sau a Scuarului Sankt-Petersburg ar implica modificarea adreselor pentru peste 40 de mii de locatari și aproximativ 1.500 de adrese juridice, ceea ce face procedura mult mai grea comparativ cu realizarea unui bust sau redenumirea unui scuar.

Sursa foto: cotidianu.md

Ilie Ilașcu, din cușca de la Tiraspol, victorios la CtEDO

Ilie Ilașcu s-a născut pe 30 iulie 1952 la Taxobeni, raionul Fălești, s-a numărat printre fondatorii Mișcării de Eliberare Națională și a condus, până în 1992, filiala de la Tiraspol a Frontului Popular din Moldova.

A participat direct la luptele de pe Nistru, în calitate de comandant al trupelor ale Ministerului Securității Naționale al Republicii Moldova.

Pe 2 iunie 1992, Ilie Ilașcu, Andrei Ivanțoc, Alexandru Leșco și Tudor Petrov-Popa au fost arestați de serviciul secret al Armatei Federației Ruse (GRU), un an mai târziu fiind condamnat la moarte de către o instanță nelegitimă din stânga Nistrului pentru „terorism”.

„La revedere. Vă iubesc, popor român! Lupta continuă”, a declarat Ilie Ilașcu atunci când, în 1993, instanța ilegală din regiunea transnistreană i-a citit sentința fatală.

Ilașcu a stat în închisorile transnistrene din 1992 până în 2001, în condiții extrem de dificile, detenția însemnând izolare, presiune psihologică, restricții arbitrare și încălcarea sistematică a drepturilor sale. A fost scos din celula sa de patru ori pentru a asculta citirea sentinței capitale și tot de patru ori s-a tras în gol asupra sa.