Consumul de alimente care favorizează inflamația cronică este asociat cu o incidență mai mare riscului de demență pe care oamenii de știință au identificat-o ca fiind de 84%.

Risc mare de demență

Cercetarea care a condus la acest procent deosebit de semnificativ a fost realizată de Institutul Glenn Biggs pentru Alzheimer și Boli Neurodegenerative de la UT Health San Antonio, Boston University School of Medicine și Framingham Heart Study și publicată în jurnalul Alzheimer's & Dementia.

Nu este o noutate faptul că inflamația cronică favorizează o scădere a funcțiilor cognitive și a tulburărilor de memorie asociate cu dezvoltarea demenței, dar un studiu publicat în luna decembrie a reuşit să cuantificat riscul prin Indicele Inflamator Dietetic (DII) care cuantifică potențialul inflamator al dietelor prin analiza nutrienților, compușilor bioactivi și componentelor alimentelor.

În cadrul studiului, cercetătorii au folosit date din cohorta Offspring a Framingham Heart Study (FHS) pentru a analiza datele alimentare, incidența demenței și diagnosticele bolii Alzheimer pe o perioadă medie de urmărire de aproximativ 13 ani.

Cum se ajunge la demență

Analiza a inclus 1.487 de participanți cu vârsta de 60 de ani sau mai mult, care la momentul inițial nu sufereau de demență. Informațiile dietetice au fost obținute din chestionarele privind frecvența alimentelor

Din cei 1.487 de participanți, 246 au dezvoltat demență (inclusiv 187 de cazuri de boală Alzheimer). Participanții cu scoruri DII mai mari, care indică dietele proinflamatorii, au avut riscuri semnificativ mai mari de demență.

Pentru fiecare creștere unitară a scorului DII, riscul de demență a crescut cu 21% (20% comparativ cu Alzheimer). Atunci când participanții au fost grupați în funcție de scorurile lor DII, cei cu cele mai multe diete proinflamatorii s-au demonstrat a fi cu 84% mai expuşi la demență decât ceilalți.

Studiul a fost observațional, prin urmare nu demonstrează o corelație cauză-efect, care a fost dovedită totuși de alte cercetări.

Ce cauzează inflamația cronică

Inflamația cronică este o stare de alertă continuă care poate persista în tăcere în corpul nostru şi care este susținută de celulele sistemului imunitar care produc citokine inflamatorii.

A fost supranumită „boala secolului” deoarece este legată de cele mai răspândite patologii din lumea occidentală precum: diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare (ateroscleroză, infarct, accident vascular cerebral), tumori, boli neurodegenerative (cum ar fi Alzheimer), osteoporoză.

Este prezentă atât în psoriazis cât și dermatita atopică și există ipoteze care o corelează cu depresia, îmbătrânirea și o mortalitate mai mare la vârstnici.

Una dintre ipotezele dietetice privind inflamația cronică și bolile de grad scăzut este că o dietă lipsită de fibre și antioxidanți ar determina intestinul să-și piardă funcțiile de „barieră”.

Dietele antiinflamatorii și riscul de demență

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, până în 2050 vor fi 152 de milioane de cazuri de demență.

Rezultatele acestui studiu sugerează că intervențiile alimentare pot reduce riscul de demență ca strategie de prevenire. Studiile observaționale anterioare au legat dietele antiinflamatorii, cum ar fi dieta mediteraneană și dieta MIND cu declinul cognitiv mai lent și cu un risc mai scăzut de demență.

Printre alimentele proinflamatorii se numără:

• carbohidrații rafinați,
• băuturile dulci,
• toate alimentele prăjite la temperaturi ridicate,
• carnea roşie,
• proteinele ​​animale (cu excepția proteinelor din pește),
• carnea procesată (mezeluri, crenvurşti etc.),
• grăsimile trans (margarine și toate grăsimile hidrogenate).

Dintre alimentele de preferat:

• legumele cu frunze de culoare verde închis (varza , varza neagră, napii, spanacul, etc.),
• alimentele roșu-portocaliu-galben,
• uleiul de măsline extravirgin,
• nucile și toate fructele proaspete,
• peștele bogat în omega 3 (sardinele, macroul, hamsiile,),
• cafeaua și ceaiul verde,
• infuzii din coajă de lămâie sau portocală, sau chiar frunze de hibiscus (karkadé).(Articol de Silvia Turin, Il Corriere della Sera; Traducerea: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMÂNIA)