Evenimentul Zilei > Actualitate > Constanda, din Bordei în Satul Francez
Constanda, din Bordei în Satul Francez

Constanda, din Bordei în Satul Francez

Municipalitatea a perfectat sâmbătă, la un notar public, actele necesare transferului de terenuri şi a scăpat de plata a aproape 30 de milioane €.

Parcul Bordei şi-a schimbat stăpânul. Omul de afaceri Costică Constanda şi Primăria Capitalei au perfectat, la sfârşitul săptămânii trecute, actele notariale necesare schimbului de terenuri: Parcul Bordei – Satul Francez.

Astfel, parcul a intrat în administrarea municipalităţii, iar omul de afaceri a primit 28.000 de metri pătraţi în complexul rezidenţial. „Parcul Bordei a revenit municipalităţii. De luni, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti va demara procedura de amenajare a zonei Bordei într-un parc adevărat pentru toţi bucureştenii“, a declarat primarul general Adriean Videanu, care a mai adăugat că terenul va fi intabulat luni şi, până la sfârşitul lunii mai, vor fi amenajate primele alei.

„Important este că nu mai trebuie plătite cele 18 milioane despăgubiri, plus alte 12 – întârzierile. Iar joi, la şedinţa de consiliu, voi introduce pe ordinea de zi o hotărâre de trecere în domeniul public a Bordeiului, care va râmâne definitiv parc“, a spus Videanu.

„Am primit 18 vile şi trei
bloculeţe“

După un proces care a durat aproape 4 ani, Costică Constanda susţine că schimbul acesta a fost mereu o soluţie valabilă, care nu a fost luată în calcul: el să renunţe la Bordei şi să primească în schimb terenul din Satul Francez, ale cărui drepturi litigioase iniţial le cumpărase.
 
El susţine că pe cei 28.000 mp, pe care-i va primi în Satul Francez, sunt „18 vile şi trei bloculeţe. Nu voi începe să fac modificări acolo, pentru moment voi păstra chiriaşii“, a spus Constanda. Edilul-şef a explicat însă că, pentru clădirile din zona de nord a Satului Francez, Constanda va plăti aproximativ 6 milioane de euro, iar municipalitatea va rămâne în posesia Clubului şi a restului de clădiri.

Cine a rămas cu 4.600 mp?

Schimbul de terenuri odată perfectat, rămân semne de întrebare cu cei 4.600 mp care au rămas în Bordei. Deşi au existat zvonuri cum că nu a înstrăinat niciodată terenul, omul de afaceri susţine contrariul.
 
„Eu am promis acest teren, în evidenţe eu sunt titular, dar el a fost vândut. Nu s-au perfectat toate actele însă, şi de aici confuzia“, a spus Constanda. Vânzarea celor 4.600 de mp a fost confirmată însă de Adriean Videanu, care a susţinut că tranzacţia a reieşit din documentele băncii creditoare şi din cartea funciară. „Vom începe în curând tratativele şi pentru cei 4.600 mp care au rămas în Bordei. Vom face oferte şi vom găsi terenuri la schimb, în aşa fel încât noii proprietari, care sunt români, să nu construiască aici şi să fie reîntregit parcul", a spus Videanu.

ISTORIE ŞI AFACERI

Un complex pentru străini

Satul Francez a fost construit în anii ’90, în urma asocierii dintre Primăria Capitalei, de pe vremea primarului Crin Halaicu, şi compania franceză Bouygues, care a ridicat World Trade Center. Satul (anexă a complexului WTC) era iniţial destinat expatriaţilor, care veneau în România şi nu găseau locuinţe de închiriat. În timp, WTC a rămas în urmă cu plata taxelor şi s-a trezit dator la stat. Astfel, în 2005, Satul a fost preluat de AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Arhivelor Statului), după care a ajuns, cu tot cu chiriaşi, în curtea Primăriei Capitalei, care a câştigat în primul an de administrare aproximativ 75 de milioane de lei.

Complexul, amenajat pe o suprafaţă de 70.000 de metri pătraţi, dispune de 30 de clădiri, cu o valoare a chiriei lunare între 2.000 şi 5.000 de euro. Deşi chiriile nu sunt din cele mai accesibile, administraţia a arătat că nu duce lipsă de clienţi şi că Satul este ocupat în permanenţă în proporţie de 80%-90%. Majoritatea clienţilor sunt oameni de afaceri, directori de bănci, unii dintre aceştia având contracte care durează încă din 1997.
 
Administratorul Satului, Mihaela Dima, a arătat că majoritatea chiriaşilor au adunat o istorie de când stau aici şi că „puţini sunt cei care rămân la noi între 2 şi 4 ani, în funcţie de mandatul pe care îl au în instituţiile pe care le conduc“, a spus aceasta. Ţinând cont de preţurile practicate încă de acum doi ani, la o medie de 3.500 de euro pe lună, municipalitatea a câştigat aproape 6 milioane de euro.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: