Statul român își ține proprii cetățeni în sărăcie, impunând impozite foarte mari pe muncă. Aproape două milioane de români sunt plătiți cu salariul minim pe economie din cauza taxelor foarte mari pe care sunt obligați să le achite angajatorii.

Datele statistice existente la nivelul Ministerului Muncii arată că 1,9 milioane de contracte de muncă încheiate în România e situează la nivelul salariului minim. Informația a fost prezentată de Mihnea-Claudiu Drumea, secretar de stat în cadrul Ministerul Muncii și este actualizată la nivelul lunii ianuarie.

„Salariul minim este o problemă pe care o dezbatem cu toţii pentru că este o problemă socială extrem de importantă, care trebuie văzută din perspectiva omului care, lucrând cu salariul minim, este la nivelul sărăciei. Trebuie să vedem perspectiva legăturii dintre salariul minim şi sărăcie. Începând cu 1 ianuarie 2022, vorbim despre un salariu minim brut de 2.550 de lei pe economie, dar vorbim şi despre un număr mare de angajaţi care sunt în bazele de date, în REVISAL, vorbim despre peste 1,9 milioane”, a declarat secretarul de stat.

Mihnea-Claudiu Drumea a participat la o dezbatere pe tema salariului minim, „Salariul minim şi dinamica raporturilor de muncă“, organizată de Institutul European din România. Cu acest prilej oficialul din Ministerul Muncii a recunoscut că anumite măsuri, precum taxarea excesivă a muncii nu este avantajoasă pentru cetățeni.

„Dacă facem o analiză, vom regăsi anumite lucruri care nu sunt extraordinar de avantajoase pentru noi ca societate“, a spus secretarul de stat, conform Ziarului Financiar.

Salariul minim acoperă doar jumătate din necesități

În acest context, Victoria Stoiciu, coordonator de proiect, Fundaţia Friedrich Ebert România, a atras atenția asupra creșterii numărului de angajați plătiți cu salariul minim. Comparativ cu anul 2011, în doar 12 ani, numărul acestora s-a dublat. De la 350.000 în anul 2011, angajații care lucrează pentru salariul minim a ajuns la 1,9 milioane în ianuarie 2022.

Conform datelor statistice prezentate în cadrul evenimentului, lucrătorii plătiți la acest nivel reușesc să acopere doar jumtate din costurile minime necesare traiului.  Începând cu anul 2018, raportul dintre salariul minim pe economie și valoarea coșului de consum zilnic pentru un trai minim decent se situează sub 50%.

România are cel mai mari taxe pe muncă

La nivelul Uniunii Europene, România și Bulgaria plătesc cele mai mici salarii angajaților, dintre țările membre. Pe de altă parte, țara noastră se află în topul taxării muncii, aproape jumătate din salariul brut mergând la stat sub formă de taxe și impozite. Acest lucru este recunoscut de oficialii guvernamentali care, însă, nu se grăbesc cu măsuri de corectare. Reducerea taxării pe muncă ar avea ca efect creșterea sumei pe care un lucrător român o duce acasă, pentru munca prestată.

La finalul anului trecut, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, afirma că actuala coaliție are în vedere o reducere a fiscalității în zona muncii. Însă nu va fi aplicată prea curând. Dimpotrivă, spunea ministrul, ar trebui să nu ne facem prea multe emoții cu privire la acest subiect.

„Avem în programul de guvernare scăderea taxării muncii, dar dacă începem să fim prea emotivi în zona aceasta… Haideți să aibă statul capital. Scăderea taxării muncii poate să însemne de exemplu să nu mai fie contribuții la același nivel. Poate fi împărțită între angajator și angajat (…) Poate chiar o contribuție mai mică. Pe de altă parte, poate chiar și la contribuția de pensii. La fel, împărțirea sarcinii fiscale între angajator și angajat. Acum, ea cade toată pe angajat”, a declarat declara la finalul anului trecut Adrian Câciu.