Dintre cei apărați de mine în faza de anchetă, unii au avut noroc, nimerind la judecători onești, independenți de Binom, deoarece n-au oferit celor de la SRI pretexte pentru a fi șantajați. Alții n-au avut noroc. Au fost condamnați și au făcut pușcărie, deși documentele invocate de mine arătau clar că sînt nevinovați. Printre aceștia din urmă se numără și Gabriel Berca, fost ministru de Interne, una dintre speranțele politicii românești. Pentru că trebuia scos din joc, acest politician cinstit, unul dintre puținii care nu s-a îmbogățit, deși a deținut funcții înalte în stat, a intrat în vizorul „unității de elită de la Bacău”.

Despre cazul Gabriel Berca am publicat pe cristoiublog, ro mai mult comentarii, între care primul și cel mai important s-a intitulat – Cum l-a executat pe Gabriel Berca Mafia transpartinică din DNA- , toate menite a dovedi incredibila subțirime a probelor de la dosar, rechizitoriul avînd drept temei deja tradiționala procedură de a înlocui probele cu presupuneri psiho- sociologice gen e imposibil să …Gabriel Berca a ajuns în Apel la Înalta Curte de Casație și Justiție. N-aveam nici o îndoială că un complet de judecători cinstiți avea să-l achite.

Spre stupoare mea am aflat din presă că prin sentința din 14 decembrie 2017 Gabriel Berca a fost condamnat la doi ani închisoare cu executare. Mi-am dat seama că fostul ministru de Interne a nimerit pe culoarul de Justiție administrat de Binom. Vremea a trecut, am pierdut legătura cu Gabriel Berca, (la un moment dat am citit c-a fost eliberat condiționat), pînă zilele trecute ,cînd am primit un telefon de la domnia sa prin care a ținut să-mi spună că nu m-am înșelat apărîndu-l: sentința a fost cu cîntec. Deoarece am presupus că mulți cititori se vor fi întrebat, aflînd de sentință, dacă nu cumva am greșit prin articolele mele despre caz, l-am rugat să alcătuiască o scrisoare deschisă prin care să arate cum de a fost condamnat pînă la urmă. Am primit acest text pe care mă grăbesc să-l reproduc:

 

Stimate domnule Cristoiu,

Încep prin a vă spune că am o datorie morală față de dumneavoastră și în special față de cititorii dumneavoastră, pe care i-ați informat printr-o serie de articole despre dosarul meu, pe care și acum îl consider o mizerabilă înscenare pe culoarul cu dedicație al justiției românești. Sunt dator, domnule Cristoiu, să vă informez de ceea ce mi s-a întîmplat la Înalta Curte de Casație și Justiție, în apel, după ce la Curtea de Apel Bacău fusesem condamnat cu o motivare halucinantă, prin care judecătorul fondului și-a anulat propria cercetare judecătorească și a preluat întocmai rechizitoriul DNA.

La vremea respectivă am luat legătura cu o fostă judecătoare ICCJ, între timp devenită avocat, care mi-a spus, citind motivarea fondului, că aceasta este o rușine adusă profesiei de magistrat, dar în același timp mi-a spus că speră ca, în apel, să nu ajung la Judecătorul Ionuț Matei în fața căruia nu aș avea nicio șansă. Am început judecata în apel cu un complet condus de Cristina Rotaru, care la primul termen de judecată a înțeles să admită probe prin care urma ca eu să demonstez aberația acuzației ce mi s-a adus și anume faptul că am făcut trafic de influență la «membrii guvernului» pentru a fi plătită datoria către un constructor, datorie antamată ilegal de primarul comunei Ardeoani, în numele guvernului României.

Acuzația se referă la anii 2010-2011, banii nefiind plătiți niciodată în acea perioadă; mai mult decît atît nu s-au plătit nici cînd eram ministru de interne ci abia la sfîrșitul lui 2014, în timpul guvernării Ponta.

De necrezut este faptul că în mai 2015 raportul Curții de Conturi a României a relevat faptul că banii au fost dați ilegal în 2014 de către guvernul Ponta fără nicio legătură cu activitatea mea din 2010-2011. Așa cum ați relatat si dvs. la vremea respectivă, la ședința de judecată din 27 ianuarie 2017, fostul deputat Mihai Banu a recunoscut că a dat acea declarație împotriva mea, la presiunea organelor de anchetă și că cele spuse au fost propria invenție, că regretă răul făcut fiind șantajat cu fiul său, parte în dosar. În urma acestei declarații mi s-a ridicat măsura controlului judiciar de către completul condus de Cristina Rotaru.

Vă relatez toate aceste lucruri pentru a fi convins că nu ați greșit atunci cînd mi-ați luat apărarea și ca «istoric al clipei» ce sunteți, să înțelegeți pe deplin acea nebunie a cătușelor acelor ani.

Aveam speranțe mari că se va face dreptate, pentru că știam și atunci, cum știu și acum, că sunt mulți magistrați corecți în această țară.

Surpriza mare a fost când la următorul termen de judecată, mi-a fost schimbat președintele de complet, alți doi magistrați s-au recuzat succesiv și să apară dl. Ionuț Matei.

Am crezut în continuare în adevăr și dreptate, au urmat audieri de martori și totul mergea foarte bine. Din acest moment a început mecanismul de presiune. Martorilor audiați li s-a întocmit dosar penal pentru mărturie mincinoasă.

La fiecare termen de judecată, înainte de audierea acestora, DNA-ul trimitea o adresă către completul de judecată, prin care solicita să-i fie puse la dispoziție declarațiile ce urmau a fi date de martori. Cu alte cuvinte o permanentă presiune exercitată asupra martorilor pentru a le influența declarațiile.

Chiar și așa, acești oameni au refuzat să declare mincinos păstrându-și verticalitatea.

Dar cel mai interesant moment pentru mine a fost ședința de judecată din 19 oct 2017, cînd a fost audiat un director de investiții din Ministerul Educației, asupra căruia aș fi exercitat traficul de influență. Vă precizez faptul că, pentru a da greutate dosarului meu, acest om a fost făcut în rechizitoriu ministru secretar de stat, apoi simplu secretar de stat, el fiind de fapt un simplu director din minister, nicidecum membru al guvernului.

Au fost niște presiuni uriașe în sala de judecată, a fost amenințat cu dosar penal pentru a declara ceva împotriva mea. Cu toate acestea declarația sa a infirmat în totalitate prostiile din rechizitoriu, declarînd simplu că nu mă cunoaște și nu a fost contactat niciodată de către mine. (vă trimit și declarația sa).

Domnule Cristoiu, am avut doi buni avocați: Eugen Ostrovschi și Adrian Toni Neacșu, care mi-au spus că nu există nici cel mai mic temei pentru condamnare. La ultimul termen de judecată a mai apărut însă ceva: o adresă către judecătorii din complet, din partea DNA, o adresă banală, care susținea doar faptul că declarațiile mele ar fi nesincere; o afirmație și atît.

Interesant este însă altceva: semnatarul acelei hîrtii era Florentina Mirică, șefa secției de investigare a magistraților. Adresa a fost respinsă de către complet, ca neavînd relevanță, dar mesajul a fost clar din punctul meu de vedere. Trebuia să fiu condamnat; urma bilanțul DNA și dădea bine la statistică – Iată încă un ministru corupt.

Am să vă dau un exemplu concret despre cum mi s-a respins cea mai importantă probă în apărarea mea.

Am solicitat ICCJ, domnului Ionuț Matei, audierea CD-ului ce conținea denunțul lui Banu Mihai împotriva mea. Mi s-a refuzat . La Parchetul Înaltei Curți există un dosar de represiune nedreaptă, în ceea ce mă privește, în cadrul căruia am avut ocazia să ascult acea înregistrare, caz identic cu modul de lucru de la DNA Ploiești. Procurorul și ofițerul de poliție judiciară concepeau declarația și denunțătorul o semna.

 Vă precizez că în dosarul meu există două comunicate din partea DNA prin care confirmă faptul că a beneficiat de sprijin de specialitate din partea SRI. M-am întrebat de foarte multe ori de ce am devenit țintă, dar nici acum nu am un răspuns, deși bănuieli sunt multe.

V-am scris aceste rînduri pentru a pune în evidență, bazat pe experiența prin care am trecut, bolnavul mecanism de corupere al statului, exercitat prin oamenii săi din instituțiile de forță.

În cazul meu, cei care au fraudat banul public, primarul și constructorul sunt liberi, au conturile pline, iar oameni nevinovați au făcut închisoare.

Vă transmit Raportul Curții de Conturi care certifică cele spuse de mine. Și ca ridicolul să fie absolut, cine credeți că a modernizat sediul DNA Bacău? Firma domnului Viorel Rusu, denunțătorul de serviciu.

Am crezut de fiecare dată că în această țară se poate face o politică onestă și o administrație corectă. M-am înșelat. Am însă datoria să nu renunț. Mi s-a spus că am fost o pierdere colaterală în lupta anticorupție; nu cred în așa ceva.

Cred mai degrabă că mecanismul anticorupției din România este el însuși profund corupt, decredibilizat. V-am scris aceste rînduri domnule Cristoiu cu sinceritate și respect, considerînd așa cum am spus, că am o datorie morală față de cititorii dumneavoastră.

Cu deosebit respect,

Gabriel Berca”

 

Te-ar putea interesa și: