Cinci magistrati si un fost membru CSM sunt acuzati ca au fraudat concursul pentru sefia Parchetelor. O functie de procuror-sef s-a vandut cu 15.000 de euro.

Doi procurori din Parchetul General, un judecator de la Tribunalul Valcea si un fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sunt acuzati ca ar face parte din „reteaua” de fraudare a concursului pentru sefia Parchetelor.

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a facut publice, ieri, numele invinuitilor, indicand totodata modul in care ar fi actionat acestia pentru a ajuta doi candidati sa castige ilegal concursul si sa devina sefi ai Parchetelor din Pitesti si Bucuresti.

Astfel, procurorul pitestean Dumitru Gheorghe ar fi platit acest „serviciu” cu suma de 15.000 de euro, in vreme ce procurorul Sterian Guli din Urziceni, candidat la sefia Parchetului Capitalei, ar fi primit pur si simplu, de la membrii comisiei de examinare, subiectele pentru proba scrisa a concursului, inainte de sustinerea ei.

Subiectele, divulgate chiar de sefa Comisiei de examinare

Potrivit anchetatorilor, procurorul Eugen Cojocaru din cadrul Parchetului General, desemnat de CSM membru supleant in comisia de examinare a candidatilor la acest examen, este cel care ar fi actionat pentru „a rezolva” situatiile ambilor candidati.

Concret, Cojocaru ar fi convins-o pe colega sa din Parchetul General, procurorul Gabriela Ghita, care a prezidat comisia de examinare, sa-i divulge subiectele de la proba scrisa, pe care i le-a dat ulterior lui Sterian Guli. In final, acesta a obtinut nota 7,20 la aceasta proba, mai mult decat contracandidatul sau, procurorul Dragos Nestor, actualul sef al Parchetului Capitalei, care a fost notat cu 6,80.

Investigatiile desfasurate pana in prezent de procurorii DNA nu au aratat ca Guli ar fi platit vreo suma de bani procurorilor Cojocaru sau Ghita pentru a primi inainte de examen subiectele, toti trei fiind urmariti penal pentru infractiunile de instigare, respectiv permiterea accesului la informatii confidentiale.  

Ancheta DNA bate si catre CSM

Pe de alta parte, Cojocaru este acuzat ca ar fi primit totusi o spaga in valoare de 15.000 de euro de la celalalt candidat, Dumitru Gheorghe, pentru a-i asigura postul de procuror-sef al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Pitesti.

Potrivit DNA, acesta nu ar fi apelat in mod direct la Cojocaru, ci ar fi trimis banii prin intermediari. Astfel, el ar fi luat legatura mai intai cu un judecator de la Tribunalul Valcea, Gheorghe Cerbeanu, prin intermediul caruia ar fi intrat in contact cu Gheorghe Bucur, fost membru al CSM pana in 2005. Acesta a renuntat la functia de judecator in 2006, iar in prezent este notar public. Anchetatorii sustin ca procurorul pitesean i-ar fi dat spaga lui Bucur, dar fara sa precizeze in ce a constat exact aceasta. In schimb, Bucur

i-ar fi promis ca va interveni pe langa unii dintre procurorii membri ai CSM ca sa-i asigure lui castigarea concursului. Unul dintre procurorii care fac parte astazi din CSM, Cristian Deliorga, a fost coleg cu fostul judecator Gheorghe Bucur si in vechea componenta a Consiliului, care a functionat in perioada 2001-2005.

15.000 de euro pentru functia de procuror general

Procurorii DNA mai sustin ca tot prin aceiasi intermediari - Cerbeanu si Bucur - candidatul la sefia Parchetului din Pitesti i-ar fi trimis procurorului Cojocaru din comisia de examinare suma de 15.000 de euro, dupa ce acesta i-ar fi cerut, initial, 50.000 de euro.

In final, Dumitru Gheorghe s-a clasat intr-adevar pe prima pozitie si urma sa fie numit procuror general al Parchetului Curtii de Apel Pitesti, daca ancheta DNA, declansata la sfarsitul saptamanii trecute, nu ar fi impiedicat acest lucru, inainte ca rezultatele concursului sa fie validate sau invalidate de CSM, institutia care l-a organizat.

Frauda se discuta astazi la CSM

„Plenul CSM va pune in discutie, la sedinta de maine (astazi - n.r.), informatiile facute publice de DNA cu privire la posibila fraudare a acestui concurs. Urmeaza ca membrii CSM sa hotarasca ce masuri se vor lua in continuare”, ne-a declarat Cecilia Morariu, purtatorul de cuvant al CSM.

Aceasta a adaugat ca, din punctul de vedere al CSM, acuzatiile de frauda ar trebui sa fie insotite de dovezi pentru a duce la anularea concursului. In cadrul procedurii de validare/invalidare a concursului, legea le permite membrilor CSM sa-i audieze pe membrii comisiei de examinare, daca sunt necesare lamuriri suplimentare din partea acestora.

Deocamdata, CSM nu a stabilit daca ii va chema la audieri pe cei doi procurori din comisie, Eugen Cojocaru si Gabriela Ghita, pusi sub invinuire de DNA. De altfel, nu a fost stabilita nici data la care se va decide validarea sau invalidarea acestui concurs.

REACTIE

„Nu e caz izolat“

Procurorii Eugen Cojocaru si Gabriela Ghita au fost numiti in comisia de examinare a concursului pentru sefia Parchetului de catre CSM, la propunerea Consiliului Stiintific al Institutului National al Magistraturii (INM). Potrivit directorului INM, Mihai Selegean, este prima oara cand cei doi au facut parte dintr-o astfel de comisie. Acesta considera insa ca frauda cercetata astazi de procurorii DNA nu reprezinta un caz izolat si banuieste caastfel de lucruri s-au intamplat si la alte concursuri din ultimii trei ani.

„Se pare ca este vorba despre un fel de retea. INM a colaborat de la inceput cu DNA la aceasta ancheta si considera m ca CSM ar trebui sa suspende, temporar, desfasurarea oricarui concurs sau examen pentru magistrati, pana cand procurorii vor ajunge la un rezultat care sa ne la- mureasca exact care sunt proport iile acestor fraude“, a mai spus Selegean. CSM a respins insa, saptamana trecuta, o solicitare facuta in acest sens de conducerea INM.

MOTIVARE

Procurorii din dosarul „Tiriac jr.”, criticati dur

Declaratiile contradictorii ale martorilor, dar si caracterul confunz al mijloacelor de proba. Acestea au fost motivele care au dus, in final, la „demolarea” unuia dintre cele mai mediatizate dosare de dupa 1989: „Cocaina pentru VIP-uri”. Potrivit motivarii deciziei Tribunalului Bucuresti, prin care acuzatii din dosar erau achitati, procurorii care au instrumentat cauza ar fi trecut prin toata „gama” de erori posibile.

Astfel, se precizeaza in motivare, dupa ce a fost retinut, lui Ion Alexandru Tiriac nu i s-a efectuat analiza toxicologica, fapt care starneste mirarea absoluta a instantei: „Nu se intelege de ce, imediat dupa ce a fost retinut de organele judiciare, inculpatului (n.n. - Alexandru Ion Tiriac) nu i s-a efectuat analiza toxicologica, pentru a se stabili daca persoana este sau nu consumatoare de cocaina”.

Declaratii contradictorii si neverosimile

In motivare se mai arata ca obiectul material al infractiunilor pretins savarsite de Tiriac lipseste, cu alte cuvinte ca nu s-a facut dovada existentei drogurilor (a cocainei) pe care inculpatul ar fi detinut-o pentru consum propriu sau ar fi pus-o la dispozitia prietenilor. In aceasta situatie, magistratii isi pun intrebarea: „Este admisibila dovedirea savarsirii unor asemenea infractiuni exclusiv pe baza declaratiilor de martori?”, se mai precizeaza in motivare.

Pusi in situatia sa judece presupusele fapte ale lui Tiriac doar pe baza zecilor de declaratii obtinute de procurori de la cei implicati direct sau apropiati ai acestora, magistratii se lovesc de o alta mare problema: declaratiile initiale ale unor martori nu se leaga cu alte fapte si imprejurari, iar ulterior sunt retractate pe motiv de neverosimilitate.

Exemplul citat de judecatori este declaratia lui Robert Mircea Sandu, catalogata ca fiind „confuza si continand mai multe contradictii”. Astfel, in cursul urmaririi penale, acesta a dat o declaratie pe care si-a schimbat-o ulterior, in fata instantei de judecata. Judecatorul sustine ca martorul se contrazice pe el insusi si decide, ca si in cazul celorlalte probe, sa nu ia in considerare declaratia. (Mihai Mincan)

Cititi si:

Blat generalizat in justitia romana