De la 1 iulie, de când punctul de pensie a crescut cu 10%, foarte mulți români cu pensii mici s-au trezit că nu mai au dreptul să primească medicamente compensate cu 90%. E vorba de cei a căror pensie depășește, fie și cu un leu, pragul de compensare de 900 de lei stabilit de Ministerul Sănătății.

După ce EVZ a sesizat situația dramatică, Ministerul Sănătății a compus un proiect de Hotărâre, care este afișat în transparență decizională și supus dezbaterii publice până în 27 august, și care, în premieră, va lega pragul de compensare de creșterea pensiilor. În nota de fundamentare, autorii remarcă „necesitatea punerii în concordanță a unor dispoziții din legislația sistemului de asigurări sociale de sănătate referitoare la medicamentele acordate, în ambulatoriu, persoanelor cu venituri mici din pensii, urmare a creșterii valorii punctului de pensie al acestora”.

 

Ridică pragul de la 900 la 990 de lei

Noul proiect stipulează două măsuri extrem de importante. În primul rând, rapid, urmează să fie ridicat pragul de compensare cu 90% a medicamentelor de la 900 de lei cât este în prezent, la 990 de lei, „astfel încât să nu fie afectat accesul pensionarilor la medicamente”.

În al doilea rând, de acum încolo pragul ar urma să crească automat, în funcție de modificările aduse indicativului principal care mărește pensia, astfel încât situația de luna aceasta să nu se mai repete. „Limita maximă a veniturilor din pensii și indemnizație socială, pentru pensionarii beneficiari ai Programului social pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, se actualizează direct proporțional cu majorarea valorii punctului de pensie”, se arată în proiectul de hotărâre.

 

2,8 milioane de români au pensii mai mici sau egale cu 900 de lei

Din evidențele CNAS, în prezent, numărul de pensionari cu venituri numai din pensii de până la 900 lei/lună este de aproximativ 2.800.000. În cadrul programului social al Guvernului privind compensarea cu 90% pentru medicamentele din sublista B, în perioada iulie 2017 – aprilie 2018, au fost eliberate un număr de 2.138.736 rețete aferente unui număr de 462.102 pensionari, cu o „valoare de consum de 171.493.663 lei”. Consumul total mediu lunar de medicamente pentru pensionarii cu venituri din pensii de până la 900 lei lună/inclusiv, este de aproximativ 20 milioane de lei.

 

Plafonul de compensare va mai fi majorat de trei ori, în 2 ani

Potrivit programului de guvernare cu care PSD a câștigat alegerile la sfârșitul lui 2016, punctul de pensie va crește încă de trei ori în următorii doi ani. Astfel, el va ajunge de la 1.100 de lei în prezent, la 1.265 de lei de la 1 aprilie 2019, apoi, de la 1 aprilie 2020 va ajunge la 1.400 lei, iar de la 1 octombrie 2020 va fi de 1.775 lei.

 

Pensii de la MApN pentru urmașii militarilor căzuți la datorie

Guvernul a adoptat, ieri, proiectul de lege pentru completarea art.114 alin. (1) din legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi a art.55 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat.

Acesta modifică cele două acte normative care le impuneau, până în acest moment, copiilor „ai căror susţinători aveau calitatea de soldaţi şi gradaţi profesionişti în activitate sau în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în perioada în care erau asiguraţi, în sistemul public de pensii”, să primească pensie de urmaș exclusiv din sistemul public.

Practic, vor avea o pensie de urmaș mai mare

Noul act normativ le dă posibilitatea acestor urmași să renunțe la pensia primită de la Casa Națională de Pensii Publice, calculată ca fiind 50% din pensia pentru limită de vârstă aflată în plată la care ar fi avut dreptul decedatul, și să o ceară și să o primească pe cea militară, de la Casa Militară de Pensii (din subordinea MApN) care este mai mare ca valoare, pentru că are ca bază de calcul „media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, ale părintelui militar decedat în misiune”.

„Necesitatea modificării art. 55 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare derivă nu doar din considerentul manifestării recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de soldaţii şi gradaţii profesionişti şi familiile acestora, pe timpul carierei, ci şi ca urmare a unei obligaţii legale de a nu crea situaţii discriminatorii între persoanele menţionate şi cele ale căror susţinători, la data decesului, s-au aflat în situaţiile prevăzute de art. 47 şi de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi care sunt astfel îndreptăţite la obţinerea unei pensii de urmaş din sistemul pensiilor militare de stat”, se arăta în expunerea de motive a proiectului.