Comisia Europeană, forul executiv al UE, a propus ca statele membre să impună un prag al temperaturilor maxime permise în instituțiile publice, inclusiv pe perioada iernii, din dorința de a economisi gaze naturale și curent electric. Pe timpul verii, aparatele de aer condiționat ar trebui setate la atingerea unei temperaturi până la 25 de grade Celsius, în vreme ce iarna, temperatura ar trebui menținută la 19 grade Celsius.

Inițiativa Comisiei Europene de a economisi gaze și curent electric va fi înaintată miniștrilor de resort ai statelor membre UE. Prin aceste măsuri, consumul s-ar reduce cu 11 miliarde de metri cubi de gaze, la nivel european.

„Pentru noi, fiind într-o clădire industrială, care nu este izolată, 25 de grade este o temperatură optimă. Pentru iarnă, 19 grade e la limita”, a spus Florin Cobuz, un arhitect și antreprenor român.

Comisia Europeană impune temperaturi de maximum 19 grade în instituțiile publice, iarna

Limitarea consumului de gaze nu este o idee străină României, căci autoritățile publice au anunțat faptul că ar putea fi adoptate astfel de măsuri în ce privește operatorii economici, dar nu și pentru consumatorii casnici.

„Putem să venim să dăm o lege, dar trebuie să ne bazăm foarte mult pe conștiința oamenilor, dacă nu se respectă legile, practic le dăm degeaba. Cum am verifica o astfel de situație. Trimitem pompierii, pe cine să verifice, dacă verifcă, pe cine amendează”, spune Dumitru Chisăliță, specialit în Energie în cadrul Aociației Energie Inteligentă.

Conform estimărilor venite de la Comisia Europeană, întreprinderile mici, gosopodăriile ori serviciile sociale nu vor fi supuse limitărilor statului, fiind vorba despre circa 37% din consumul total de gaze al țării, potrivit Agerpres.

UE, mișcare disperată pentru a scăpa de dependența gazelor din Rusia

Un acord de aprovizionare cu gaze din Azerbaijan urmează să fie încheiat, după ce Comisia Europeană a propus ţărilor UE un acord cu această țară, pentru a creşte importurile de gaze naturale şi a sprijini extinderea gazoductelor necesare pentru aceste importuri.

Măsura vine în contextul în care Uniunea Europeană face eforturi pentru a-și reduce dependența de gazele naturale ruseşti, ca urmare a războiului din Ucraina. Memorandumul de înţelegere are nevoie de aprobarea guvernelor statelor membre UE şi ar putea suferi  modificări.

Acesta subliniază importanţa „contractelor pe termen lung, predictibile şi stabile” pentru a oferi siguranţă producătorilor de gaze. În acelaşi timp, precizează că viitoarele contracte de gaze trebuie să fie în linie cu obiectivele climatice ale UE, care, potrivit Bruxelles-ului, prevăd o diminuare a utilizării gazelor naturale, mai ales după 2030.

Peste opt miliarde de metri cubi de gaze au fost aduse din Azerbaijan în Europa

Anul trecut, conducta Trans-Adriatică (TAP), porţiunea finală a Coridorului Sudic de gaze, a adus peste opt miliarde de meri cubi de gaze naturale din Azerbaidjan în mai multe ţări din Europa, precum Italia sau Bulgaria. Documentul menţionează că ambele părţi vor încuraja finanţarea extinderii reţelei de conducte pentru a putea fi majorate livrările de gaze spre Europa.

Acest tip de investiţii ar trebui să permită, în viitor, transportul de gaze cu emisii reduse de carbon. În plus, majorarea livrărilor spre Europa ar cere Azerbaidjanului să îşi majoreze la rândul său producţia internă de gaze. Ambele părţi ar trebui să îşi extindă acţiunile destinate reducerii emisiilor de metan, unul dintre principalele gaze cu efect de seră, în lanţurile lor de aprovizionare, inclusiv prin stimulente pentru colectarea gazelor care altfel ar fi emise în atmosferă.

Acordul preliminar prevede, de asemenea, că UE şi Azerbaidjan vor examina dezvoltarea de interconexiuni de electricitate, pentru a promova energiile regenerabile, şi vor discuta comerţul cu hidrogen în viitor.