Comisia de la Veneția, aviz pozitiv pe legile Justiției: „Par să se îndrepte în direcția corectă”

Comisia de la Veneția, aviz pozitiv pe legile Justiției: „Par să se îndrepte în direcția corectă”Sursa foto: Alexandersikov | Dreamstime.com

Legile Justiției, adoptate de Parlament și promulgate de președintele României, par să îndrepte sistemul în direcția potrivită. Este opinia Comisiei de la Veneția care a emis avizul cu privire la cele trei acte normative care vizează reforma în sistemul judiciar. În evaluare sa, Comisia nu exclude faptul că legile respective mai pot fi îmbunătățite.

Comisia de la Veneția a emis avizul de urgență pentru cele trei legi ale justiției adoptate de Parlamentul României. Este vorba despre Legea de organizare a Consiliului Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Comisia apreciază că noile reglementări sunt de natură să îndrepte sistemul judiciar românesc într-o direcție corectă. Pe de altă parte, nu exclude faptul că o parte dintre reglementări pot crea probleme, drept care ar putea fi îmbunătățite.

„Comisia de la Veneția regretă faptul că autoritățile române nu au solicitat un aviz al Comisiei de la Veneția cu privire la cele trei proiecte de Lege privind sistemul de justiție din România: proiectul de Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, așa cum fusese anunțat de autorități și că au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare, dar au apoi au solicitat ca acest aviz să fie adoptat în procedură de urgență”, se arată într-un comunicat transmis de Comisia de la Veneția.

Chiar și așa Comisia consideră că adoptarea acestor legi s-a făcut prin respectarea procedurilor de urgență parlamentare, transparent, „fără a afecta dezbaterile democratice, cu participarea tuturor grupurilor parlamentare și a părților interesate”. Comisia remarcă mai multe elemente pozitive în conținutul acestor reglementări, principalul fiind acela că nu există un amestec politic în activitatea DNA. De asemenea, se precizează că pe parcursul procedurilor de elaborare și adoptare au avut loc consultări între părțile interesate, iar acesta este un aspect pozitiv.

„CSM, mai multe dintre asociațiile judecătorilor și procurorilor și unii reprezentanți ai societății civile sunt de părere că aceste noi legi reprezintă progres”, precizează documentul citat.

Comisia apreciază procedura de numire a procurorilor

De asemenea, se mai arată faptul că numirea și revocarea procurorilor de rang înalt este reglementată printr-o lege, iar acest lucru elimină posibilele abuzuri. Faptul că în aceste proceduri sunt implicate trei instituții, secția respectivă a CSM, Ministrul Justiției și Președintele României, este de natură să asigure un grad de transparență. De asemenea, trebuie amintit că Comisia de la Veneția nu cere ca numirile procurorilor superiori să fie decise fără intervenția autorităților politice.

„În ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor de rang înalt, este pozitiv că aceasta este acum reglementată la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordin de ministru, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri asigură un grad pozitiv de transparență. De asemenea, este pozitiv faptul că instrucțiunile procurorilor către procurorii subordonați trebuie să fie în scris și legale și că trebuie motivate atunci când acestea contrazic o decizie a unui procuror din subordine. Procurorul general nu are puterea de a infirma deciziile procurorilor DNA sau DIICOT. În sfârșit, este pozitiv că controlul de către ministrul justiției se poate referi doar la chestiuni manageriale”, precizează Comisia de la Veneția.

Recomandări privind selecția procurorilor

Organismul european recomandă introducerea unei selecții competitive și pentru adjuncții șefilor instanțelor și parchetelor, iar nu doar pentru președinții acestora. De asemenea, se propune ca procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și procurorii șefi ai DNA și DIICOT și adjuncții acestora să fie numiți pe perioade mai lungi și fără posibilitatea de reînnoire a mandatelor.

„Procurorul general nu ar trebui să poată ocoli ierarhia procurorului atunci când consideră că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau neîntemeiate. O astfel de constatare ar trebui transmisă prin ierarhia procurorilor și ar trebui să se prevadă explicit prin lege că poliția judiciară nu raportează asupra activității lor ministrului de interne”, se mai arată în documentul citat.

Comisia de la Veneția despre DNA

Comisia mai menționează faptul că cele trei legi nu afectează competențele și componența DNA. Mai mult, „nu par să existe indicii de obstrucție politică a investigațiilor DNA”.

„Articolul 93 din Legea cu privire la organizarea judiciară garantează autonomia DNA în cadrul Parchetului General al Înaltei Curți de Casație și precizează că «se bucură de independență operațională și funcțională». Procurorul-șef al DNA are competența unică de a numi procurorii DNA, după consultarea Secției de procurori a CSM. Acest lucru asigură, în principiu, că nu există nicio ingerință din partea unei autorități politice în selectarea procurorilor anticorupție, precizează Comisia de la Veneția.

Delegația Comisiei de la Veneția a fost informată că în ultimele luni au fost admise toate cererile de ridicare a imunității parlamentare depuse de procurorii acesteia: „Acest lucru arată un climat pozitiv care contrastează cu trecutul, pe care Comisia de la Veneția îl salută”.

Concluziile organismului european

Comisia precizează că în cadrul procedurii de avizare în regim de urgență nu este posibil să se acopere toate aspectele celor trei legi foarte detaliate și lungi care au fost adoptate la 17 octombrie 2022.

„Complexitatea legilor și nivelul lor de detaliu fac dificil de văzut cum pot fi aplicate în practică. Prin urmare, acest aviz se referă în special la subiecte care au fost abordate și în Rezoluția 2466 a Adunării Parlamentare din 13 octombrie 2022”, se precizează în comunicatul de presă.

În concluzie, se mai arată, „având în vedere că este un aviz urgent, Comisia de la Veneția nu poate exclude că în aceste trei legi există și alte aspecte care pot fi problematice, dar se pare că, în ansamblu, legile par să se îndrepte în direcția corectă”.