Justitie
Breaking news
Procuror olandez: Coiful de la Coțofenești și două brățări au fost recuperate după acorduri cu suspecții. A treia piesă rămâne dispărută
Tezaurul dacic. Sursa foto: Muzeul Drents
Din cuprinsul articolului
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre brățările dacice au fost recuperată după mai bine de un an de la furtul spectaculos comis la Muzeul Drents din Olanda.
Comorile dacice au fost prezentate de poliția din Țările de Jos, care le-au recuperat de la hoții care îl furaseră în ianuarie 2025. La conferința de presă de la Assen a fost prezentă și o procuroare din România, Daniela Buruiană, care a lucrat împreună cu procurorii olandezi.
Procurorul-șef Corien Fahner a declarat că Parchetul a purtat recent discuții cu avocații suspecților în vederea restituirii comorilor de artă furate, iar aceste negocieri au dus la încheierea unor acorduri procesuale între cele două părți.
„O condiție pentru a ajunge la aceste acorduri procesuale a fost restituirea comorilor de artă. Vestea îmbucurătoare, vestea frumoasă și bună de astăzi este că coiful și cele două brățări antice au fost recuperate ieri. Acestea au fost predate poliției și ministerului, prin intermediul apărării. A treia brățară, nu vă va surprinde faptul că aceasta încă lipsește, iar găsirea ei va rămâne în continuare în atenția noastră. Apoi, în ceea ce privește implicarea persoanelor în acest furt de opere de artă, pe baza anchetei penale, nu există indicii că ar fi fost implicate și alte persoane. Cheia pentru rezolvarea cazului și găsirea acestor comori de artă, sau obținerea acestora, se afla, așadar, chiar la suspecți”, a explicat procurorul.
„Comorile de artă furate pot fi returnate României”
Corien Fahner a insistat că, în ceea ce privește recuperarea coifului de la Coțofenești și a două dintre brățări, recuperarea lor a fost în mare parte posibilă datorită acestor înțelegeri: „Instanța a fost, de asemenea, informată recent despre aceste acorduri procesuale. Procurorul a precizat că Parchetul va oferi explicații suplimentare în timpul judecării cauzei penale: „Prin urmare, nu mi se cuvine să intru în detalii în acest moment. În cadrul procesului penal vom discuta din nou ceea ce s-a întâmplat în legătură cu înțelegerile procesuale”.
Procurorul mulțumit poliției pentru eforturile depuse în cadrul anchetei privind autentificarea Coifului și a celor două brățări, dar și pentru sprijinul acordat în ceea ce privește transportul și securitatea: „Acum, aproape toate comorile de artă furate pot fi returnate României. După doar paisprezece luni, procesul împotriva celor trei acuzați va începe peste zece zile, la Tribunalul din Assen. Stimată doamnă Buruiană și stimate domn Stan, țările noastre se asigură că aceste artefacte se întorc acum în siguranță acolo unde le este locul”, a punctat procurorul olandez în conferința de presă”.
Furtul comorilor dacice
Jaful a avut loc în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, la Muzeul Drents, instituție care găzduia temporar exponatele românești. Hoții au vizat direct obiectele de mare valoare, reușind să sustragă celebrul coif de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur.
Piesele fuseseră împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României pentru o expoziție internațională, ceea ce a amplificat impactul incidentului atât în România, cât și în mediul cultural european.
Muzeul Drents. Sursa foto: Wikipedia
Suspecții ajung în fața instanței
În fața instanței din Assen vor avea loc audieri în zilele de 14, 16 și 17 aprilie. Trei suspecți din orașul Heerhugowaard sunt acuzați de implicare directă în jaf.
Este vorba despre Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani). Aceștia vor răspunde în fața judecătorilor pentru furt calificat, provocarea unei explozii și distrugeri aduse muzeului.
Anchetatorii susțin că jaful a fost unul bine planificat, iar folosirea explozibililor indică un nivel ridicat de organizare.
O piesă unică din patrimoniul României
Coiful de la Coțofenești este unul dintre cele mai valoroase artefacte dacice descoperite vreodată, datând din secolul al IV-lea î.Hr. Piesa este realizată din aur masiv și impresionează prin detaliile decorative complexe, fiind considerată un simbol al civilizației geto-dacice.
Furtul său a ridicat semne de întrebare serioase privind securitatea expozițiilor internaționale și protecția patrimoniului cultural.
